Introducerea unui tarif administrativ pentru gazele naturale, inițiată de Guvern începând cu data de 1 aprilie 2026, ar putea duce la noi creșteri ale prețurilor la produsele alimentare în anul 2026. Ultimele statistici Eurostat privind inflația alimentară în Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 atât la rata de inflație, cât și la majorarea tarifelor pentru alimente.
În comparație cu media europeană de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — mai mult decât dublul mediei UE și cea mai mare rată dintre toate statele membre.
Totodată, implementarea unui tarif administrativ pentru gaze ar putea provoca noi majorări ale prețurilor la alimente în 2026, prin transferul costurilor către sectorul industrial și perturbarea întregului lanț de producție, conform unei analize realizate de Asociația Energie Inteligentă (AEI). 
De ce 2026 poate fi mai dificil decât 2025?
„Această performanță nedorită nu se datorează unui simple context conjunctural, ci rezultă dintr-o combinație de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, semnalele economice pentru 2026 sunt alarmante, fiind incapabile să prezică o corecție a tendinței de creștere accelerată a prețurilor din 2025, ci chiar semne de agravare a situației.
Creșteri de prețuri începând cu 1 august 2025. Cât ar putea ajunge facturile pentru energie și cât de mult se vor scumpi alimentele
Majorarea prețurilor gazelor ar putea duce la noi creșteri ale tarifelor la alimente după cea din 2025
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat eliminarea plafonului tarifelor pentru gazele naturale începând cu 1 aprilie 2026, conform planului (detalii AICI). Cu toate acestea, statul va menține controlul asupra prețului, sub forma unui tarif administrat.
Din păcate, efectele acestui tarif administrativ vor putea fi resimțite în costurile la alimente, afectate deja de creșterea TVA decisa în pachetele fiscale din 2025.
„Decizia de a impune un tarif administrat pentru gaze va avea impact direct asupra consumatorilor, fiind inevitabil ca costurile neplătite de către populație să se transfere în costurile de producție”, se menționează în analiza AEI.
România, lider național la inflație în Uniunea Europeană
Conform datelor recente Eurostat privind creșterea prețurilor la alimente în UE, România s-a situat în fruntea clasamentului în 2025, cu o creștere de prețuri mai mare decât media europeană. În timp ce media UE a fost de 2,8%, România a raportat o majorare de 6,7% — > dublu față de media europeană și cea mai ridicată valoare în rândul statelor membre.
Implementarea unui tarif administrativ pentru gaz, anunțată de Guvern, poate avea ca urmare creșteri suplimentare ale prețurilor alimentare în 2026, prin transferul costurilor la sectorul industrial, conform AEI.
Prețurile gazelor naturale ar putea crește cu cel puțin 15% în acest an
„Această evoluție nedorită nu este rezultatul unui simplu accident, ci rezultă dintr-o combinație de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii întârziate”, avertizează președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Dumitru Chisăliță
Mai exact, intervenția statului nu elimină costurile, ci le redistribiează în mod implicit, către consumatori, ceea ce va avea repercusiuni directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a tarifelor la gaze pentru industrie cu până la 15% față de valorile din 2025, explică președintele AEI.
„Într-o economie unde sectorul alimentar depinde în mare măsură de energie, astfel de evoluții vor avea consecințe. Costurile suplimentare se vor reflecta inevitabil în prețul alimentelor, cu un impact estimat de circa 5% doar din această componentă. Prognozele Bancii Centrale Europene indică o temperare a inflației în zona euro, unde rata ar putea scădea spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în schimb, poate avea un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul.
Riscurile pentru 2026 sunt și mai mari
Din păcate, în 2026, România va fi într-o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere, estimată la o rată de aproximativ 3,7% la finalul anului.
„Această valoare ascunde însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la fluctuațiile energetice, iar o scădere rapidă este improbabilă. Gazul natural și energia electrică influențează prețurile alimentelor prin trei canale principale:
- procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire)
- transport și depozitare (lanțuri frigorifice, logistică)
- inputuri pentru agricultură (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor)
Orice perturbare pe unul dintre aceste canale determină amplificarea efectelor pe întregul lanț de producție”, mai indică studiul analizat.
Potrivit estimărilor AEI, în scenariul unei creșteri de 15% a prețului gazelor naturale, inflația pentru produsele alimentare în 2026 ar putea ajunge între 7,5% și 9%. Astfel, anul în curs poate aduce o inflație alimentară mai ridicată decât cea din 2025.
„Diferența inflației pentru alimente în România față de media europeană se va accentua, de la un raport de 2,39 ori peste media UE în 2025, la circa 3,1-3,3 ori în 2026. Aceasta nu reprezintă doar o problemă legată de tarife, ci si o chestiune legată de competitivitatea economică, echitatea socială și coerența politicilor publice”, explică specialistul.
Întrucât hrana reprezintă una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, inflația alimentară nu mai poate fi considerată un indicator secundar”, afirmă președintele AEI.
RECOMANDAREA AUTORULUI
- De ce tot mai mulți români fac cumpărături în țările vecine: „Calitatea produselor e superioară și prețurile mai accesibile”
- După eșecul măsurilor privind TVA-ul și inflația, actualul Guvern promite, dar fără rezultate evidente: deficit de 6,2% și inflație de 4%
- Cifre alarmante. România are cele mai ridicate tarife la gaze naturale din Europa de Est. Deși importăm doar 7%, energia este mai scumpă decât în țările vecine, dependente aproape în totalitate de importuri
