Volodimir Zelenski a mai afirmat că Donald Trump intenționează să ajungă rapid la o înțelegere de pace, deoarece „preferă soluțiile integrate într-un pachet mare”, așa cum a procedat cu „una, mare și frumoasă lege”.
Zelenski: Rusia nu dorește să pună capăt conflictului și trebuie să facem presiuni suplimentare
Președintele Volodimir Zelenski susține în aceste momente un interviu pentru POLITICO, la marginea conferinței despre ultimele discuții privind soluționarea războiului. 
El a menționat că există unele sugestii din partea SUA conform cărora Ucraina ar putea face compromisuri pentru a încheia conflictul.
„Am făcut multe concesii. Putin și prietenii săi nu sunt în închisoare. Acesta este cel mai important compromis pe care lumea l-a acceptat deja.”, a declarat Zelenski.
El afirmă că Ucraina „nu poate uita” numărul de oameni uciși în timpul războiului, dar menține că Kievul este pregătit să pună capăt conflictului în orice moment.
Președintele Ucrainei a punctat că cea mai mare dilemă este faptul că Putin nu pare sincer interesat de această din urmă, ceea ce impune creșterea presiunii asupra Rusiei.
Întrebat despre intențiile Rusiei, el a spus că „nu cred că doresc să oprească războiul. Cred că pot, … sub presiune … De aceea, până când nu există suficientă presiune, se joacă diverse jocuri.”
Macron, răspuns la o întrebare despre Ucraina și nevoi de trupe
Macron a fost întrebat despre poziția Franței referitoare la trimiterea de forțe în Ucraina, înainte de un eventual acord de pace cu Rusia.
El a oferit un răspuns detaliat și argumentat la această solicitare.
A discutat despre parcursul lung al Europei până la acest moment, cu sprijin financiar pentru Kiev, „care nu mai depinde de ajutorul financiar al SUA”.
El a menționat că nu vede dovezi că Rusia intenționează cu adevărat să rezolve situația pe cale pașnică, dat fiind că continuă să bombardeze civili, în timp ce exprimă dorința de a obține concesii din partea Ucrainei.
Macron a afirmat că motivul pentru care Europa nu poate trimite trupe în acest moment este că ar fi acuzată de escaladare a tensiunilor.
Accentul trebuie pus pe „restabilirea relației cu SUA, evaluarea faptului că nu mai există negocieri credibile pe termen scurt și impunerea de sancțiuni suplimentare” Kievului și Moscovei.
„Înțeleg și respect perfect opinia dumneavoastră, chiar dacă nu este ideală, dar consider că este cea mai credibilă și disponibilă soluție pe termen scurt.”
Reprezentantul francez cere reorganizarea arhitecturii de securitate europene
În sesiunea de întrebări și răspunsuri, Emmanuel Macron a afirmat că europenii trebuie să „reconfigureze arhitectura de securitate în Europa”.
El a menționat că „arhitectura de securitate anterioară a fost concepută și construită în perioada Războiului Rece” și nu răspunde provocărilor actuale.
Macron a evidențiat că prioritățile de azi sunt legate de Ucraina, dar liderii trebuie să privească dincolo de acest aspect pentru a contura viitorul aranjament de securitate.
El a discutat și despre viziunea sa privind un program nuclear european, promițând că va aduce mai multe informații despre această inițiativă „în săptămânile următoare”.
El a menționat colaborarea cu Friedrich Merz și „câțiva lideri europeni” pentru explicarea și propunerea de garanții și mecanisme pentru administrarea acestui program.
Roberta Metsola: Solidaritate totală în problematica Iranului
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a participat la o discuție în grup, alături de senatorul american Lindsey Graham, despre „Următorul capitol al Iranului”, conform POLITICO.
Principala temă a fost recentele proteste în masă din Iran, și modul în care UE ar trebui să răspundă unitar la această situație de politică externă.
În eforturile de a declara Gărzile Revoluționare Islamice drept organizație teroristă, „a fost nevoie ca toate cele 27 de state UE să aprobe această decizie. Nu a fost o procedură ușoară, dar a fost realizată”, a declarat ea.
Metsola a subliniat că, în ciuda diferențelor, Iranul rămâne un subiect unde UE și SUA sunt pe aceeași lungime de undă, convinsă fiind că „veți găsi o aliniere deplină”.
Macron, apel la unitate pentru apărarea intereselor
Macron a continuat discursul vorbind despre poziția Europei pe scena mondială, adăugând critici la adresa politicii externe a SUA față de Europa.
„Pentru a fi luată în serios, Europa trebuie să manifeste un angajament clar de a-și apăra propriile interese. În primul rând, trebuie să continuăm sprijinul pentru Ucraina, apoi să eliminăm tarifele nejustificate și să refuzăm politicos revendicările excesive asupra teritoriului european. Am făcut-o și vom continua să o facem.”
Îndemn la îmbunătățirea colaborării în domeniul apărării
El a vorbit despre necesitatea implementării proiectelor comune de apărare și securitate, avertizând că soluțiile naționale și prioritatea pentru furnizorii locali pot „să irosească resursele și timpul” și ar fi „o abordare greșită”.
El a subliniat importanța programului SAFE pentru susținerea eforturilor europene de dezvoltare a industriei de apărare.
„Acești bani sunt europeni și vor fi folosiți pentru proiecte și soluții europene”, a afirmat el.
Europa, parte integrantă în discuțiile despre Ucraina
În privința Ucrainei, Macron a insistat că Europa trebuie să „fie parte din proces”.
El a descris războiul drept testul de credibilitate al Uniunii Europene, efort întărit pentru a răspunde provocărilor.
UE a devenit principalul sprijin financiar pentru Kiev și a impus sancțiuni dure Rusiei, într-un ritm peste așteptări la începutul anului 2022.
El a avertizat că orice încercare de pace viitoare nu trebuie să oblige la cedări din partea Rusiei, explicând că Moscova este mai izolată și dependența sa economică de China a crescut.
Obiectivul prioritar este asigurarea că Ucraina poate continua să reziste în fața agresiunii.
El a adus în discuție și contribuția puternică a Germaniei, mulțumind Berlinului pentru dedicarea sa politică și financiară.
Macron, îndemn la dialog discret și rezultate concrete
El a apărat Uniunea Europeană, descriind-o ca „o construcție politică originală a unor state libere și suverane”.
A reiterat că UE trebuie să aibă succes dacă alte țări, precum cele din Balcani, doresc să se integreze în comunitate.
Președintele a subliniat că „evident, trebuie să rezolvăm multe probleme” și a încurajat liderii să „discutăm în privat și să obținem rezultate concrete”.
Discurus al președintelui Macron, mesaj de speranță și hotărâre pentru viitorul Europei
La discursul de la Munchen, Macron a transmis că „a venit cu un mesaj de optimism și hotărâre” pentru Europa, conform The Guardian.
„Unde alții văd amenințări, eu văd forța noastră; unde unii au îndoieli, eu cred în oportunități, pentru că sunt convins că Europa poate fi mai puternică și mai hotărâtă.”
El a spus că există tendința de a minimaliza importanța Europei, dar că trebuie să oferim o viziune diferită.
El a afirmat că Europa a fost criticată ca fiind o construcție lentă, izolată și prefababricată, dar că vrea să schimbe această imagine și să ofere o perspectivă realistă și optimistă asupra potențialului său.
„Vreau să potențez o viziune diferită despre Europa.”
Participarea lui Macron la Conferința de Securitate de la München
Președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să țină un discurs la Conferința de la München despre securitatea europeană.
Trei aspecte încă neacoperite în propunerea de 20 de puncte pentru pacea din Ucraina, afirmă Andrii Sybiha
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a oferit o actualizare privind ultimele discuții cu Rusia referitoare la încetarea invaziei în Ucraina.
Mai devreme, Rusia a confirmat că următoarea rundă de negocieri va avea loc la Geneva, în Elveția, săptămâna viitoare.
Sybiha a menționat că dialogurile „progresează” după primele două runde de la Abu Dhabi.
El a laudat eforturile președintelui american Donald Trump, afirmând că „fără Trump, nu este realistă încheierea acestui război”.
„Dar, în același timp, trebuie să exercităm presiuni asupra Rusiei, avem și instrumente, trebuie să recunoaștem acest lucru, pentru a avea un efect de levier”, a spus el, adăugând că Rusia nu arată disponibilitate pentru negocieri serioase.
Ministrul ucrainean a explicat că, în afara planului de pace de 20 de puncte, mai există trei puncte unde se înregistrează conflicte majore.
„Avem propuneri realizabile, astfel încât în următoarea rundă sperăm să evităm discuții despre trecut. Este momentul să acționăm, să implementăm pași concreți.”
Alături de el, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că „trebuie să oprim acest război, avem pârghii cu aliații și prietenii noștri pentru a realiza acest lucru”.
El a menționat că Franța și Regatul Unit au făcut eforturi considerabile pentru a bloca navele flotilei rusești, folosind și mijloace militare.
Zelenski, întâlnire cu Reza Pahlavi, figura opoziției iraniene
Președintele Zelenski a declarat că a avut o întâlnire cu Reza Pahlavi, fiul de exil al ultimului șah al Iranului și o voce a opoziției, în timpul Conferinței de Securitate de la München, vineri.
„Am discutat despre importanța consolidării sancțiunilor împotriva regimului iranian și a altor regimuri regimuri autoritare”, a spus el pe X, subliniind că amândoi au condamnat cooperarea dintre Rusia și Iran, relatează Reuters.
„Războiul cognitiv” – provocarea cea mai dificilă în conflictele hibride, afirmă Maia Sandu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul unui panel că Moldova „a experimentat aproape toate formele războiului hibrid”, însă „cel mai complicat este războiul cognitiv”, pe care l-a descris ca fiind „dificil de depistat și cu impact major”.
Ea a explicat termenul referitor la campaniile de dezinformare ale Rusiei, care urmăresc oameni cu mesaje denigratoare la adresa instituțiilor moldovene și a poziției pro-UE.
Ursula von der Leyen: „Formatul de la Berlin își păstrează angajamentul ferm față de o Ucraină liberă și suverană”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj privind sprijinul UE pentru Ucraina și rolul Blocului comunitar în consolidarea securității.
Mesajul a fost transmis după întâlnirea liderilor europeni și a fost publicat pe platforma sa oficială din rețeaua X.
„Formatul de la Berlin își reafirmă angajamentul pentru o Ucraină liberă și independentă”, a spus Ursula von der Leyen.
Ea a adăugat că, pe lângă sprijinul militar și financiar, se dezvoltă un „Cadru comun pentru Prosperitate”, vizând integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și mobilizarea resurselor pentru reconstruirea țării.
„Ne reafirmăm disponibilitatea de a oferi garanții de securitate solide după încheierea conflictului, cu un rol important al SUA. În același timp, partenerii europeni, americani și ucraineni au elaborat un Cadru comun pentru Prosperitate, bazat pe reforme, integrare în UE și mobilizarea de capital public și privat”, a declarat ea.
Cu privire la asistența directă, oficialul european a afirmat că susținerea funcționării statului este prioritară.
„UE își intensifică sprijinul direct, finalizând un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru susținerea funcționării statului, precum și consolidarea sistemelor de apărare aeriană și creșterea capacităților de apărare”, a explicat ea.
Pe lângă ajutorul economic și militar, von der Leyen a menționat că UE va continua să crească costul războiului pentru Rusia prin sancțiuni din ce în ce mai dure.
„Continuăm cu cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, pentru a spori aceste costuri.”
„Obiectivul nostru este ca Ucraina să poată negocia pacea în condiții favorabile, din poziție de forță, și să aibă un viitor sigur, prosper în cadrul UE”, a subliniat Ursula von der Leyen.
Participanți la întâlnirea pe tema Ucrainei
Lista invitaților pentru lucrările de astăzi referitoare la Ucraina a fost anunțată de Euronews. La eveniment au fost prezenți:
Președintele francez Emmanuel Macron
Prim-ministrul olandez Dick Schoof
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson
Președința Comisiei Europene Ursula von der Leyen
Prim-ministrul britanic Keir Starmer
Președintele Consiliului European António Costa
Prim-ministrul estonian Kristen Michal
Șeful NATO Mark Rutte
Ministrul canadian al Apărării Anita Anand
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre
Prim-ministrul polonez Donald Tusk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski
Cancelarul german Friedrich Merz
Președintele finlandez Alexander Stubb
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen
Ministrul italian al Afacerilor Externe Antonio Tajani
Gubernatorul Californiei: Donald Trump, „cel mai dăunător președinte din istoria SUA”
La Conferința de Securitate de la München, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat dur președintele american Donald Trump, afirmând că acesta „face eforturi pentru a distruge”.
„Niciodată în istorie nu a existat un președinte mai distructiv decât actualul lider al Casei Albe din Washington”, a spus Newsom.
El a adăugat că Trump „încearcă să reia secolul al XIX-lea”, în timp ce SUA pot „implementa, concura și domina”, dar Trump „își dorește să întoarcă timpul înapoi”.
„Sper că, dacă nu am reușit să comunic altceva, Donald Trump este temporar în funcție. Va pleca în trei ani.”, a declarat guvernatorul în timpul discursului, citat de The Guardian.
Liderul opoziției maghiare participă la München
Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, se află la München pentru discuții cu oficiali din Polonia și Germania, conform postărilor de pe rețelele sociale.
El este în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din Ungaria din 10 aprilie, fiind principalul contracandidat al premierului Viktor Orbán.
Sondajele indică faptul că formațiunea sa, Partidul Tisza, se află înaintea Fidesz, partidul lui Orbán, în intențiile de vot.
Discuții bilaterale cu premierul polonez @donaldtusk în Munchen. Mâine, la Conferința de Securitate, mă voi întâlni cu cancelarul german și lideri europeni. Împreună cu @_OrbanAnita, vom raporta…
— Magyar Péter (Ne féljetek) (@magyarpeterMP) 13 februarie 2026
Stubb: Europa trebuie să adopte „realismul valoric”
În cadrul unei discuții despre noile tendințe în comerțul internațional, președintele finlandez Alexander Stubb a pledat pentru o abordare europeană echilibrată.
„Opțiunea este clară”, afirmă el.
„Susținem o lume multipolară, bazată pe acorduri și sfere de influență, precum și o națiune multilaterală. Ne concentrăm pe reguli și norme internaționale”, a spus Stubb, conform The Guardian.
„Din punct de vedere demografic, economic și geopolitic, lumea sudică va decide următoarea ordine mondială. Cum putem avea o strategie de valori?”
„Am explicat că politica externă trebuie să fie bazată pe realism valoric, respectând drepturile fundamentale, democrația și statul de drept, dar fiind și pragmatic în soluții pentru probleme precum conflictele și schimbările climatice.”
El a mulțumit directorului general al Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala, pentru contribuția sa la această discuție, apreciind Finlanda ca fiind o „putere de mijloc”.
Relațiile NATO, mai mult de Europa, afirmă Mark Rutte
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că organizația va fi condusă în continuare pentru mai mult de Europa, menționând și rolul predominant al Statelor Unite, pe măsură ce cheltuielile militare ale țărilor europene cresc.
„În următorii ani, vom asista la o NATO condusă tot mai mult de Europa, dar cu sprijinul ferm al SUA”, a declarat Rutte în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
„Vom urma un proces pas cu pas, colaborând cu Statele Unite, pe baza planificării de apărare”, a adăugat el, conform Reuters.
Mike Waltz: SUA susține încă apărarea Europei, dar cheltuie prea mult
Prezent la München, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a fost întrebat despre implicarea continuă a SUA în apărarea europeană.
El a răspuns afirmativ, menționând contribuțiile financiare la „ordine globală multilaterală stabilită după al Doilea Război Mondial”.
„Când vorbesc cu cetățenii din Indiana, Georgia sau Florida, trebuie să fiu sincer și să spun că banii acestea cheltuiți pentru sisteme globale funcționează mai bine decât se crede, sau nu?”
El a adăugat că problemele legate de datoriile SUA subliniază necesitatea ca europenii, cu o economie similară, să fie mai autonomi în apărare.
Kaja Kallas a menționat și ea contribuția Europei, afirmând că „atunci când America este implicată în război, mulți europeni participă, chiar dacă se pierd vieți”.
Conferința de Securitate de la München în desfășurare
Conferința de Securitate de la München are loc între 13 și 15 februarie, iar joi s-au reunit pentru prima zi lideri mondiali, într-o întâlnire de maximă importanță pentru geopolitică, abordând subiecte precum viitorul alianței transatlantice și eforturile de soluționare a conflictului din Ucraina.
Președintele conferinței, Wolfgang Ischinger, a vorbit despre instabilitatea ordinii internaționale și despre necesitatea ca țările participante să fie unite pentru a susține parteneriatul transatlantic.
El a evidențiat că „Europa trebuie să fie mai puternică”, iar această unitate va asigura durabilitatea aliinței.
Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că evenimentul servește drept „seismograf” al relațiilor dintre Europa și SUA, precum și pentru starea generală a ordinii mondiale și a spus că tema centrală a dezbaterii, „sub distrugere”, reflectă starea actuală a acestora.
„Titlul acestei ediții, «sub distrugere», indică faptul că această ordine globală, chiar dacă în trecut a fost robustă, astăzi este în declin”, a spus el.
„Cu toate acestea, trebuie să spunem în mod dur: această arhitectură, chiar și în timpul apogeului, nu mai există.”, a adăugat Merz.
El a continuat discursul său cu mențiuni despre provocările actuale în menținerea păcii mondiale, detaliind că invazia Rusiei în Ucraina a marcat o etapă nouă, mai tensionată a relațiilor internaționale.
„De la invazia Rusiei, am intrat într-o nouă fază marcată de putere și de lupta pentru influență, și trebuie să reacționăm cu fermitate pentru a apăra valorile noastre.”, a spus el.
„Este nevoie să dialogăm, pentru că această stare de conflict este mai periculoasă ca niciodată.”
„Prima dată în istorie, o ordine bazată pe reguli se confruntă cu o criza profundă, iar Europa trebuie să fie pregătită pentru un nou război mondial.”, a explicat Merz.
Lumea a intrat în epoca „politicii marilor puteri”, afirmă Merz
Friedrich Merz precizează că actuala lume a intrat într-o fază de „politică a marilor puteri”, cu implicații pentru toate națiunile.
El consideră că politica externă a Germaniei trebuie să fie aceeași, cu accent pe o abordare europeană, pe care o numește „mai prețioasă ca niciodată”.
Merz admite că „întâmpină dificultăți” în soluționarea problemelor internaționale, dar afirmă că Europa „reduce acest decalaj și se pregătește pentru provocări”.
El precizează că „trebuie să activăm urgent ”switch-ul” mental”, pentru a putea răspunde noii realități.
„Libertatea într-o epocă de mari puteri nu mai este o certitudine.”
Merz avertizează SUA despre pericolul iminent
Friedrich Merz a avertizat Statele Unite că, într-o lume condusă de mari puteri, acestea nu vor putea acționa singure și că „noi, europenii, ne pregătim să ne asumăm partea noastră de responsabilitate”.
El a transmis un mesaj clar către delegația SUA, afirmând că „încrederea între aliați, parteneri și prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianță a tuturor timpurilor”.
„Europa înțelege cât de valoroasă este această alianță”, a spus el.
El a subliniat că „în această eră a rivalităților între mari puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi capabile să acționeze singure. Participarea la NATO nu este doar un avantaj pentru Europa, ci și pentru SUA. Să consolidăm încrederea transatlantică. Noi, europenii, avem și noi responsabilități.”
El a mai spus că „nimeni nu ne-a forțat să ajungem la această dependență excesivă față de SUA pe care am avut-o recent” și că „această dependență a fost autoimpusă, dar acum trebuie să renunțăm cât mai repede posibil”.
El a indicat că soluția este întărirea componentelor europene din cadrul NATO.
„Cred că vom avea opinii divergente, va trebui să negociem și să găsim cele mai bune soluții, chiar dacă vor apărea conflicte. Dar dacă vom face acest lucru cu o forță și respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părți.”
Merz, avertisment pentru Rusia: războiul din Ucraina trebuie să înceteze odată
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, Friedrich Merz a discutat despre dificultățile în stoparea conflictului ucrainean.
„Războiul se va încheia doar când Rusia va fi „epuizată” din punct de vedere economic și militar”, a spus el.
„Suntem aproape de acest moment. Am făcut multe, dar mai trebuie să facem și mai mult pentru a decide că agresorul nu mai are niciun avantaj să continue această agresie.”, a explicat Merz.
Kallas reamintește responsabilitatea instituțiilor, nu doar existența lor
Președinta estoniană a politicii externe, Kaja Kallas, a subliniat că, deși instituțiile internaționale există, „responsabilitatea” trebuie să fie asumată mai mult.
Ea a atras atenția că „regulile sunt acolo”, dar „responsabilitatea prin organisme precum Consiliul de Securitate și ONU nu funcționează deocamdată așa cum trebuie”.
