La sfârșitul lunii februarie 2025, prestigioasa publicație The Economist a publicat raportul intitulat „Indicele global al democrației: evoluția țările în 2024”. Economist Intelligence Unit a analizat 167 de state și teritorii pe o scară de la zero la zece, fiind baza studiului următoarele cinci criterii: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, implicarea politică, cultura politică și libertățile civile.
- Statele evaluate au fost clasificate în patru categorii: democrații complete, democrații deficitare, regimuri hibride și regimuri autocratice.
- Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică națiune din lume, cu un scor de 9,81, fiind urmată de Noua Zeelandă și Suedia. La celălalt capăt al clasamentului s-a situat Afganistanul.
- În Europa, conform raportului publicat de The Economist, Franța a fost retrogradată de la statutul de „democrație deplină” la „democrație deficitară”.
Românii au primit o veste negativă, indicând că „situația se poate înrăutăți”. Țara noastră s-a plasat pe locul 72 mondial și pe poziția ultimei în Uniunea Europeană în acest indice global al calității democrației, cu un scor extrem de scăzut – 5,99. 
România, ultimul loc în UE. De la „democrație deficitară” la „democrație hibridă”
România ocupă cea mai de jos poziție în UE în domeniul «democrației» și a fost retrogradată de la «democrație deficitară» la o «democrație hibridă». Această evoluție negativă a fost determinată în principal de anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
De asemenea, The Economist evidențiază și alte cauze ale declinului.
- acuzații privind influența Rusiei în alegerile prezidențiale
- utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campanii electorale
- nereguli în finanțarea campaniilor electorale
Indicele global al democrației, publicat în februarie 2025 de The Economist, indică faptul că Ungaria se plasează pe locul 54, Bulgaria pe poziția 61, iar Republica Moldova obține rezultate mai bune decât România. Serbia se află pe locul 64, iar Ucraina pe poziția 92.
Deși Ucraina se află încă în război cu Federația Rusă, cu legea marțială în vigoare, situația este diferită față de România, care, totuși, se situează în categoria „democrație hibrid”. Aceasta reprezintă un semnal de alarmă ce necesită atenție.
Cu un an înainte, România se afla pe locul 60 în indicele global al democrației. Însă, deplasarea spre ultimul loc – 72 – a fost rapidă, ceea ce ridică semne de întrebare pentru „România Onestă” a lui Nicușor Dan și pentru „România austeră” a lui Ilie Bolojan.
Ce reprezintă o „democrație hibridă”
Conform indicelui mondial al democrației, o „guvernare hibridă” sau o „democrație hibridă” se caracterizează prin anumite trăsături îngrijorătoare:
- Integrarea caracteristicilor autoritare și democratice
- Există alegeri, dar sunt influențate de guvern și nu sunt complet libere sau corecte
- Opoziția este prezentă, însă este adesea restricționată sau controlată
- Libertățile fundamentale, precum libertatea presei, pot fi respectate parțial, cu limitări
- Instabilitatea politică și corupția sunt frecvente
La sfârșitul lunii februarie 2025, The Economist va publica „Indicele global al democrației”. În acest context, întrebarea esențială este: Cum poate România să devină din nou o democrație?
Pentru Gândul, profesorul universitar Radu Carp – de la Facultatea de Științe Politice a Universității București –, Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, și sociologul Vladimir Ionaș au răspuns la această întrebare.
Radu Carp: „Există un blocaj la nivel guvernamental”
Prof. univ. dr. Radu Carp, pentru Gândul, afirmă că se poate explica poziția României în ultimul clasament;
„Am analizat aceste clasamente și, sincer, nu le consider profesioniste, deoarece România are rezultate mai bune decât Ungaria în ceea ce privește respectarea democrației și drepturilor omului.
Am discutat cu experți care realizează aceste evaluări, și aceștia mi-au spus că primesc puține informații relevante din România. Întreabă, dar nu obțin răspunsuri.
Astfel, consideră că lipsește o comunicare clară din partea autorităților române, mai ales referitor la anularea alegerilor. Dacă România va oferi explicații transparente despre procesul electoral din 2024, șansele de a urca în clasament vor crește.
Deși democrația din România nu este ideală, aceasta nu poate fi comparată cu regimul autoritar din Ungaria”, a conchis profesorul Radu Carp, pentru Gândul.
Radu Carp: „Experții nu primesc suficiente informații relevante din România”
Sergiu Mișcoiu: „Imbrogolii politico-instituționale din anii 2024-2025”
Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, evidențiază „provocările politico-instituționale” din perioada 2024-2025 și afirmă, pentru Gândul, că „reîncadrarea într-o categorie inferioară reflectă problemele generate de organizarea necorespunzătoare a alegerilor.”
„Sunt în continuare o democrație. Însă, regimul evaluat după incidentele politice și institutionale din anii 2024-2025 nu ne favorizează.
Reîncadrarea în această categorie mai scăzută reflectă, în mare parte, evenimentele negative legate de organizarea și desfășurarea alegerilor influențate de factori interni și externi, precum și anularea și întârzierile în stabilirea noii date electorale, decizii care au fost confirmate de Curtea Constituțională.
Aceste circumstanțe afectează, evident, stabilitatea democratică. Reclasificările reflectă, în general, evoluții negative în multe țări.
De exemplu, Coreea de Sud a înregistrat și ea declinuri în poziție, între ani anteriori și 2024-2025, fiind afectată de perturbări ale procesului democratic, inclusiv de un președinte care a refuzat să părăsească funcția, fiind decăzut din drepturi.
Sergiu Mișcoiu: „Nu există o soluție magică”
Nu există o metodă universală pentru îmbunătățirea poziției în clasament, dar eforturile trebuie să fie constante. Acestea sunt bazate pe valorile demokratiei liberale, propunând un set de principii recomandate la nivel internațional pentru tranziția de la regimurile autoritare la cele democratice.
- Stat de drept, alegeri libere, incluzive, transparente și competitive
- Există un pluralism real, cu acces la putere pentru diverse forțe politice
- Sistem economic bazat pe piață și inițiativă privată
Un mediu economic incluziv, evitând polarizarea excesivă și promovând participarea civică și politică a populației
Toate aceste elemente definiți ca idealuri ale democratiei liberale sunt folosite pentru a calcula diverse niveluri de democratizare și calitatea democrației în diferite state, a subliniat profesorul Sergiu Mișcoiu, pentru Gândul.
Vladimir Ionaș: „Schimbările vor fi dificile de realizat”
Sociologul Vladimir Ionaș afirmă că autoritățile din România trebuiau să prezinte un raport clar privind anularea alegerilor din 2024.
Din lipsa unui astfel de raport, perspectivele pentru poziția țării în Uniunea Europeană și în contextul internațional rămân pesimiste.
„Un raport bazat pe indicatori și factori relevanți ar fi trebuit prezentat de către instituțiile române, în special referitor la anularea alegerilor din 2024.
Este motivul pentru care se ridică multe semne de întrebare și incertitudini, inclusiv pentru cetățeni bine intenționați, care nu înțeleg deciziile și motivele din spatele hotărârii Curții Constituționale.
Vladimir Ionaș: „Schimbările vor fi greu de realizat”
Este dificil să se schimbe situația curentă atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Lipsa unui raport clar și argumentat al autorităților încetinește clar procesul de îmbunătățire a poziției internaționale a României.
Dacă raportul nu va fi publicat și nu va convinge opinia publică cu privire la validitatea și fundamentarea sa, perspectivele de schimbare vor fi restricționate.
Numai trecerea timpului, în interiorul societății, poate duce la reconsiderări și la o percepție diferită asupra situației, a explicat Vladimir Ionaș.
Pe măsură ce se interiorizează ideea că situația s-a normalizat, percepția asupra instituțiilor și asupra clasamentului în general se poate modifica”, a concluzionat sociologul Vladimir Ionaș, pentru Gândul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Creșterea facturilor la gaze după 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum se pot interpreta costurile ascunse din ofertele furnizorilor
- Situatia opiniei publice în preajma Sâmbetei Morților în Curtea de Argeș: tradiție și realitate. Reportaj despre cozile și obiceiurile locale
- Controverse în interiorul organizațiilor politice din ultimele luni. Disputele privind noile măsuri interne și disciplina în partid
- Propuneri politice pentru reforme economice și sociale, discutate la nivel național
- Analiza poziției României în contextul european, în raport cu alte state membre și evoluțiile recente
