În luna ianuarie, autoritățile franceze au anunțat că, începând cu anul 2027, instituțiile publice vor renunța la utilizarea platformei Microsoft Teams, optând pentru o soluție dezvoltată local. Decizia a fost motivată de nevoia de a asigura „suveranitatea digitală” în contextul tensiunilor din relațiile dintre Europa și Statele Unite și al dezacordurilor privind reglementarea marilor companii tech. Totuși, instrumentele precum Teams reprezintă doar o fracțiune din provocările existente. Principalul obstacol îl constituie infrastructura tehnologică fundamentală, care susține funcționarea completă a ecosistemului digital european, conform Il Post.
Structura tehnologică digitală de bază și dependența inevitabilă
Implicațiile dominante ale Statelor Unite nu derivă dintr-o singură aplicație, ci dintr-o arhitectură tehnologică complexă. Există multiple componente interconectate ce includ materii prime, microprocesoare, centre de stocare a datelor, cabluri optice submarine, servicii de tip cloud și platforme digitale diverse. Elementele fundamentale ale acestui sistem sunt semiconductori și infrastructura fizică asociată. Pe aceste fundații se dezvoltă servicii cloud majore, precum Microsoft Azure sau Amazon Web Services, facilitând funcționarea aplicațiilor, platformelor și sistemelor de inteligență artificială.
Deși substituirea unei platforme de videoconferință este relativ simplă, înlocuirea infrastructurii cloud americane, de la care depind administrațiile, companiile și serviciile publice din Europa, reprezintă o provocare semnificativă în amploare. 
Legiferare dar fără capacitate de producție proprie
În ultimii ani, Uniunea Europeană a depus eforturi importante pentru a reduce influența companiilor mari din sectorul tehnologic, prin reglementări stricte și penalizări. Cu toate acestea, specialiștii au subliniat dificultatea de a crea o legislație eficientă într-un domeniu în care blocul comunitar nu dispune de infrastructuri industriale de amploare. Europa nu a reușit să devină un lider în domeniul corporativ, rivalizând cu giganți precum Google, Amazon sau Microsoft. Deși exista alternative europene, acestea sunt în general mai mici și nu au resursele necesare pentru gestionarea infrastructurilor globale.
Avantaj strategic: sectorul semiconductorilor
Totuși, Europa deține o componentă cheie în lanțul valoric technological global: compania olandeză ASML, singurul furnizor mondial de echipamente de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), esențială pentru fabricarea celor mai avansate microcipuri. Această poziție conferă Uniunii Europene o influență strategică semnificativă în industria semiconductorilor și în dezvoltarea inteligenței artificiale. În timp ce software-ul poate fi relocat rapid, producția de cipuri necesită infrastructură fizică largă, investiții substanțiale și expertiză specializată dificil de replicat.
Simultan, Comisia Europeană lucrează pentru consolidarea securității digitale prin proiecte precum Cloud Sovereignty Framework și măsuri pentru îmbunătățirea securității rețelelor 5G.
Independență completă sau o strategie de „descurajare digitală”?
Dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice europene eficiente, capabilă să înlocuiască integral sistemul american, nu este realistă pe termen scurt, deoarece implică costuri uriașe. În loc de o ruptură radicală, experții recomandă tot mai insistent o strategie de „descurajare digitală”, prin consolidarea capacităților esențiale europene pentru a-și spori influența în lanțul valoric tehnologic mondial.
O autonomie completă este, probabil, dificil de atins. Cu toate acestea, reducerea vulnerabilităților și valorificarea avantajelor strategice – în special în sectorul semiconductorilor – ar putea permite Uniunii Europene să își reechilibreze poziția în domeniul tehnologic, evitând astfel izolarea și consecințele financiare negative.
