Kallas: UE trebuie să stabilească clar obiectivele înainte de negocierile cu Rusia
După încheierea unui panel la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas și-a exprimat scepticismul față de ideea de a desemna un reprezentant al Uniunii Europene pentru discuțiile privind oprirea invaziei ruse în Ucraina.
„Mai important decât participarea la negocieri este să ai o viziune clară asupra cerințelor tale când te afli la masă”, a afirmat Kallas, subliniind necesitatea ca Uniunea Europeană să definească în prealabil cerințele esențiale.
„De aceea, am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va participa la negocieri, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste aspecte Rușilor. Conform unui proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, vei plăti în plus”, a explicat ea. 
Aceasta a marcat încheierea panelului.
Rinkēvičs: Nu putem anticipa rezultatele alegerilor din Ungaria privind Rusia
Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita progresul Ucrainei spre aderarea la UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt incertitudinale.
„Trebuie să ținem cont că atât evenimentele sportive, cât și alegerile pot aduce rezultate neașteptate. Să nu anticipăm nimic până nu se finalizează procesul electoral. Să așteptăm să vedem evoluțiile”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de integrarea Ucrainei în UE.
De asemenea, el a menționat că în anul următor vor avea loc alegeri în Franța și Polonia, ceea ce ar putea influența dinamica procesului în mod diferit.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a abordat în cadrul Conferinței de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace.
Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege necesitatea Ucrainei în cadrul comunității europene”, însă, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că în prezent nu există disponibilitatea pentru a stabili o dată fixă”.
El a precizat că Uniunea Europeană „vrea ca Ucraina să adere cât mai curând posibil, dar procesul trebuie să țină cont și de situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova”.
„UE trebuie să acorde atenție Balcanilor de Vest, unde și-a pierdut credibilitatea din cauza întârzierilor în procesele de aderare. Am promis multe, precum modificarea numelui Macedoniei de Nord, și am amânat mult integrarea”, a spus Rinkēvičs.
El a adăugat că, odată cu aderarea Ucrainei, Moldova trebuie inclusă în proces.
„Da, este o țară mică, dar dacă Ucraina devine membră, Moldova nu poate fi ignorată. Este nevoie de discuții serioase pentru gestionarea acestui proces”, a afirmat șeful statului leton.
Rinkēvičs a menționat că „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, și nu este optimist privind angajamentul real al Rusiei.
„Dacă Rusia nu va acționa, atunci nu vom avea un acord”, a încheiat el.
NATO: Este necesară creșterea producției de echipamente militare în Europa și SUA
Radmila Šekerinska, adjunctul-secretar general al NATO, a evidențiat importanța majorării capacităților de producție pentru echipamente de apărare, susținând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind prioritizarea industriei europene de apărare.
Šekerinska a amintit despre deciziile luate la ultimul summit NATO de la Haga, precum creșterea bugetelor pentru apărare și accelerarea producției naționale.
„Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult, peste tot. Este nevoie de o creștere a producției europene, dar și a celei din SUA”, a precizat ea.
Adjunctul-secretar general a subliniat că stocurile actuale sunt insuficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, precum sisteme de apărare aeriană.
„În timpul vizitei în industrie, singurele resurse disponibile erau în stocurile SUA. Am vizitat recent o companie din Norvegia care exportă către SUA, iar apoi multe state europene achiziționează produse de acolo. Aceste colaborări sunt esențiale. Dacă le dismantlăm, vom fi mai slabi”, a explicat ea.
Pentru creșterea producției, este nevoie de reglementări eficiente, proceduri rapide și standarde clare de interoperabilitate, cele mai importante obiective pentru NATO.
Haddad: Achizițiile externe de echipamente de apărare „nu sunt eficiente”
Benjamin Haddad, ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, a reafirmat prioritatea „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, considerând această abordare ca fiind un aspect de bun simț.
El a explicat că majorarea bugetelor pentru apărare, adesea prin reducerea altor cheltuieli, nu justifică utilizarea fondurilor pentru susținerea industriilor din afara Europei, precum fabricile din Kentucky, SUA. „Este lipsit de sens”, a afirmat Haddad.
Ministrul francez a subliniat și importanța controlului asupra utilizării, exportului și tehnologiei legate de armament.
„Achiziționarea de arme din alte regiuni implică anumite condiții, de regulă ascunse în clauze. Este esențial să înțelegem aceste termeni și condiții”, a adăugat Haddad.
Haddad: UE trebuie să prioritizeze propriile obiective, nu să urmărească laudele din SUA
Benjamin Haddad a prezentat o interpretare diferită față de discursul lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni dintr-un panel au fost nevoiți să răspundă abia a doua zi.
„Nu trebuie să ne simțim ușurați sau chiar șocați de discursuri. Cea mai dăunătoare lecție este să ne agățăm de câteva expresii și să amânăm deciziile”, a afirmat Haddad.
El a subliniat că UE trebuie să se concentreze pe propriile direcții, în special pe reînarmare și sporirea competitivității.
„Pe termen lung, aceasta este cea mai eficientă metodă de a reconfigura și, posibil, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu doi piloni egali, în loc să depindem de aprobarea americană sau să ne concentrăm pe opiniile SUA despre noi”, a adăugat Haddad.
Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA
Kallas a explicat că mesajele lui Rubio au fost adresate atât Europei, cât și publicului american.
„De fiecare dată când aud critici la adresarea Europei – care sunt foarte frecvente în prezent – mă gândesc la alternative și la toate beneficiile oferite de Europa și la valorile pe care le reprezintă”, a spus ea.
În același timp, Kallas a menționat că a găsit unele aspecte încurajatoare în discursul lui Rubio.
„Mesajul meu este că America și Europa sunt strâns legate, au fost în trecut și vor rămâne și în viitor. Este esențial. Este clar că nu ne împăcăm în toate problemele, dar putem construi pe această bază”.
„Contrar a ceea ce afirmă unii, Europa durabilă și conștientă nu se află în pericolul dispariției civilizației”, declară Kallas
La ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Kaja Kallas a intervenit pe scena principală.
În răspuns la discursul senatorului american Marco Rubio, Kallas a afirmat că „Europa nu se află în pericolul dispariției civilizației” și că numeroase țări, inclusiv din afara Europei, „deseori își doresc să devină parte a comunității noastre”, făcând referire la Canada.
Kallas a evidențiat că Rusia continuă să reprezinte o provocare majoră.
„Aceasta începe în Ucraina, însă obiectivul final al Rusiei nu se limitează la Donbas”, a explicat ea, menționând tentativele repetate de destabilizare a statelor membre ale UE.
„Să fim realiști: Rusia nu reprezintă o superputere. După mai bine de un deceniu de conflict, inclusiv patru ani de război extins în Ucraina, Rusia a reușit să avanseze doar până dincolo de liniile din 2014. Costurile: aproximativ 1,2 milioane de victime. În prezent, Rusia este grav afectată, economia sa scade, este izolată de piețele energetice europene, iar cetățenii săi părăsesc țara. Cea mai mare amenințare a Rusiei astăzi este faptul că obține mai mult în negociări decât pe câmpul de luptă”, a concluzionat Kallas.
