Procesul de digitalizare în România se află într-o stare de stagnare, fiind blocat între planuri ambițioase și rezultate sub așteptări, în ciuda fondurilor considerabile alocate și a expertizei existente în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a evidențiat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, că problema centrală nu constă în tehnologie sau bugete, ci în deficitul de competențe manageriale și în lipsa unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental.
Călin Rangu afirmă că discuțiile au relevat faptul că problemele legate de digitalizare sunt bine cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi adoptate și măsuri concrete pentru rezolvare. 
„M-a bucurat să aud că la cel mai înalt nivel sunt conștiente toate dificultățile și așteptăm implementarea unor soluții. Dacă în Parlament se analizează atât de aprofundat situația, înseamnă că și soluțiile trebuie să vină în curând”, a declarat Rangu.
„Nu discutăm despre proiecte, ci despre arhitecturi și standarde”
Asociația Directorilor de IT din România, reprezentând CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru crearea unui Birou CIO guvernamental, aflat sub autoritatea directă a prim-ministrului.
„Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a fost inclusă ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate fi concentrat un punct central pentru coordonarea coerentă a digitalizării. Nu vorbim despre proiecte sporadice, ci despre arhitecturi, registre, procese și standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?” a punctat el.
Potrivit lui Rangu, organizația a transmis repetat materiale și propuneri concrete autorităților, însă lipsa unui mecanism clar de implementare împiedică obținerea unor rezultate concrete.
„Problema nu este de finanțare, ci de competențe manageriale”
Vicepreședintele CIO Council respinge opiniile conform cărora România s-ar confrunta cu lipsă de specialiști sau de fonduri pentru digitalizare.
„Nu este o problemă de resurse financiare sau de abilități tehnice. Dispunem de numeroși experți IT foarte competenți. Diferența constă în lipsa competențelor manageriale și a managementului în digitalizare”, a explicat el.
El critică practici de numire a conducerii unor persoane cu experiență limitată în implementarea unor proiecte complexe.
„Este impropriu să pui în conducere instituții persoane care dețin doar o firmă mică cu câțiva angajați și câteva aplicații dezvoltate. În domeniul IT, pare că toți consideră că se pricep, la fel ca la sport. Însă digitalizarea administrației publice reprezintă un proces strategic, nu un hobby.”
Europa Connect – România Digitală
Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare
Un alt punct sensibil este confuzia între digitalizare și simpla transferare a aplicațiilor existente în infrastructuri cloud.
„Mutarea a 30 de aplicații în cloud, așa cum sunt, nu înseamnă automat digitalizare. Dacă sistemele sunt prost concepute, doar transferăm problemele în altă zonă. Cloud-ul poate oferi eficiență, dar nu soluționează lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu.
El consideră că autoritățile trebuie să definească clar care servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și să stabilească un calendar precis pentru implementare.
„Este necesar să ni se comunice concret care sunt serviciile care vor fi digitalizate. În Marea Britanie, acum două decenii, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii stabilite și termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi, discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.”
Lecțiile trecutului și provocările PNRR
Rangu atrage atenția asupra riscului ca România să repete greșelile anterioare, făcând referire la proiectele dinainte de 2014 finanțate din fonduri europene.
„S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare și internet pentru școli, însă, la debutul pandemiei, multe instituții de învățământ nu puteau susține cursuri online. Bani cheltuiți fără rezultate tangibile în urmă”, a spus el.
Referitor la proiectele actuale sprijinite din fondurile PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete și durabile.
„Sperăm ca aceste inițiative să fie eficiente și să nu ne trezim în 2036 analizând aceleași probleme din 2006, 2016 sau actualul an.”
Europa Connect – România Digitală
Rolul ministerului în digitalizare: politici strategice și implementare specializată
Călin Rangu consideră că ministerul responsabil cu digitalizarea trebuie să adopte în primul rând un rol de strategie națională.
„Ministerul trebuie să stabilească politici publice, direcții și standarde, iar implementarea trebuie să fie încredințată experților cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel, rezultatele vor fi modeste.”
În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România dispune de resurse suficiente pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru de coordonare puternic și un management profesional al digitalizării, rezultatele vor fi limitate.
Despre proiectul „EUROPA CONNECT”
Inițiativa „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea și aprofundarea înțelegerii politicilor europene în rândul decidenților de la București și facilitarea dialogului cu instituțiile comunitare. Programul include monitorizarea politicilor UE, comunicare pe platformele de presă și organizarea de evenimente anuale în București, Bruxelles și Strasbourg.
Organizatorii conferinței Europa Connect – România Digitală, realizată de Gândul, au fost:
Vodafone
Banca Transilvania
Erbasu Constructii
Hidroelectrica
Transgaz
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Dragoș Pîslaru: „Voi sugera Guvernului un model de alocare 1-1-1 pentru dezvoltare – fonduri europene, resurse naționale și investiții private”
Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală: „Am realizat cele mai avansate progrese din UE în digitalizare. Trebuie să continuăm în același ritm”
Senator Ciprian Rus, la evenimentul EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă simpla mutare a documentelor dintr-un birou în altul”
