Comisia Europeană a aprobat miercuri o strategie nouă prin care promite suport suplimentar pentru regiunile din estul Uniunii Europene aflate la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina.
Bruxelles-ul consideră că susținerea acestui sector reprezintă un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea continentului european.
Potrivit unui comunicat oficial, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit impactul războiului declanșat de președintele Vladimir Putin. 
Provocările includ presiuni asupra securității, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și declin demografic.
De la începutul conflictului, Uniunea Europeană a oferit suport financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate între UE și Ucraina au sprijinit comerțul.
Totuși, situația economică și de securitate rămâne complicată, iar Comisia Europeană consideră necesar un efort suplimentar.
Conform comunicatului oficial, strategia definește cinci direcții principale.
În domeniul securității și rezilienței, planul include inițiative precum Eastern Flank Watch, protecția europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și sistemul spațial european. Va exista și o rețea de experți pentru cooperare transfrontalieră.
Pentru stabilitatea economică și prosperitatea regională, Comisia propune un instrument numit EastInvest, destinat să sprijine aceste zone în accesul la finanțare prin colaborarea cu Grupul Băncii Europene de Investiții și alte organisme financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va promova dezvoltarea zonelor afectate.
Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Măsurile includ integrarea rețelelor electrice ale statelor baltice în sistemele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia promovează și economia circulară și bioeconomia.
În ceea ce privește conectivitatea, planul prevede modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, precum și îmbunătățirea legăturilor cu Ucraina și Republica Moldova.
