Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a realizat o analiză specializată în care a evidențiat că România a pierdut 4 milioane de cetățeni în ultimii 35 de ani. Gândul a discutat cu un sociolog și un economist pentru a explica amploarea exodului cetățenilor români , care nu mai reprezintă doar o problemă demografică, ci o provocare pentru sustenabilitatea modelului economic și instituțional al țării.
Populația României a suferit o transformare demografică semnificativă în ultimele decenii. Fenomenul migrației masive a început după 1990, când aproape 100.000 de români au părăsit țara, iar în 2024 a fost înregistrat un nou record de plecări definitive. Conform datelor INS, în intervalul 1990-2024, peste 800.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit reședința în țară. Astfel, după un vârf de aproape 100.000 de plecări în 1990, migrația a scăzut până la finalul anilor 90, apoi a revenit pe un trend ascendent după 2011. În 2012, plerările definitive au depășit 30.000, iar în 2024 au atins din nou pragul de 50.000.
Mai mult de jumătate dintre români nu au încredere în sistemul de justiție
Aceeași analiză a președintelui INS indică faptul că migrația internă a avut o contribuție de 63% la declinul populației, iar creșterea naturală negativă a reprezentat 37%. De asemenea, în perioada 2014-2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având minim un părinte român și ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în aceeași perioadă. Un alt semnal de alarmă îl constituie lipsa de încredere în sistemul judiciar. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP în 2025, peste jumătate dintre români au o încredere redusă sau deloc în aplicarea egală a legii. 68,5% dintre respondenți consideră că legea nu se aplică în mod echitabil pentru toți cetățenii, iar doar 29,8% au o încredere ridicată în acest sens. 
Sursă: Eurostat
Potrivit datelor Eurostat din 2025, aproximativ 43 de milioane de persoane din Uniunea Europeană locuiesc în alte țări decât cea de domicilie, reprezentând circa 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, 32,6% provin din alte state membre, iar 67,4% din țări din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se află printre statele cu proporții scăzute de populație născută în străinătate, dar se confruntă cu cele mai ridicate fluxuri de emigranți internaționali.
Adrian Mitroi: Exodul nu reprezintă doar o migrație fizică, ci un semnal de respingere continuă
Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), afirmă pentru Gândul că reducerea populației în România nu este doar o statistică demografică, ci o schimbare structurală cu implicații economice, instituționale și morale. De asemenea, el subliniază că deficitul de forță de muncă este critic în sectoarele productive, iar salariile nu au reușit să inverseze tendința de migrare.
„Importul de forță de muncă din Asia temporar atenuează dezechilibrul, însă nu poate înlocui capitalul uman pierdut. Economia poate importa forță de muncă. Însă nu poate aduce în schimb coeziune socială, cultură profesională și încredere colectivă. Se observă un gol: șantiere întârziate, investiții întârziate, antreprenori fără forță de muncă. Dar un gol mai greu de cuantificat rămâne – acela al inițiativei și energiei sociale.”
Totodată, economistul evidențiază că exodul românilor trebuie perceput ca un „semnal” economic, un vot repetat prin care cetățenii transmit nemulțumirea asupra calității mediului administrativ și a oportunităților din România. În opinia sa, o economie poate funcționa în timp, însă fără un capital uman robust, încredere în instituții și percepție a unui sistem echitabil, nu poate asigura prosperitate durabilă.
„Exodul nu reprezintă doar o plecare fizică. Este un semnal repetat, individual, asupra calității mediului economic și administrativ. O economie poate funcționa o vreme prin inerție, susținută de consum și remitențe. Dar fără capital uman solid, încredere și sentimentul de echitate, nu poate construi prosperitate durabilă.”
Vladimir Ionaș: România are nevoie urgentă de reforme în administrativ-teritorial
Din perspectivă socială, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția asupra unei realități dure relevate de datele actuale, asupra cărora s-a atras atenția în ultimii ani. În opinia sa, informațiile INS indică faptul că țara pierde anual un număr semnificativ de cetățeni, considerați parte din elită în politică, în mediul academic și cultural. De asemenea, Ionaș afirmă că efectele exodului se vor intensifica odată cu pensionarea generației decrețeilor, iar economia națională „se va sufoca”.
„Datele evidențiază, dincolo de indicatorii economici, motivele pentru care România are urgent nevoie de reforme în administrație. În plus, arată că pierdem anual un număr important de cetățeni, reprezentanți ai elitei politice, academice și culturale, care pleacă în străinătate. Impactul maxim al exodului va fi resimțit odată cu pensionarea decrețeilor, când economia va fi sub o presiune acută, iar țara va fi forțată să se adapteze la această realitate.”
PROPUNEREA AUTORULUI:
- Se analizează modalități de oprire a exodului românilor? Are încă sens să lucrezi în străinătate ca român, având în vedere costurile și diferențele salariale?
- Criza demografică în România se adâncește. Tot mai mulți români aleg să părăsească țara definitiv. Care sunt cele mai populare destinații?
