Guvernul a adoptat, vineri, 4 iulie 2025, primul pachet de măsuri fiscale pentru a contracara deficitul bugetar al României. Parlamentul a fost convocat, luni, la ora 15.00, pentru a dezbate responsabilitatea Executivului privind acest pachet inițial.
„Acest proiect legislativ prevede măsuri fiscale și bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor pentru susținerea tuturor serviciilor publice.”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
- Experții atrag atenția asupra neconformității pachetului cu discuțiile din grupurile tehnice. Măsurile includ majorarea TVA la alimente și medicamente (de la 9% la 11%) și la produsele în general (de la 19% la 21%), CASS pentru pensiile peste 3.000 lei și majorarea accizelor la carburanți.
- Pachetul fiscal, menit să corecteze deficitul bugetar, este critiat pentru caracterul său „ideologic” și impactul negativ așteptat asupra veniturilor și puterii de cumpărare a populației.
- De asemenea, noul pachet fiscal este criticat pentru lipsa de echitate socială, afectând direct persoanele cu venituri mici și medii.
Fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat că a semnalat lunar, din septembrie 2024, riscurile de dezechilibru bugetar, fiind singurul care a atras atenția. 
Economistul Cristian Socol a comentat, pentru MEDIAFAX, deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor, explicând structura bugetului public și posibilitățile de gestionare a situației fără incapacitate de plată.
Socol a criticat, la rândul său, pachetul de măsuri ca fiind dezavantajos pentru persoanele cu venituri mici și medii. El a afirmat că fostul ministru de Finanțe a „manipulat prin omisiune”.
„Incapacitatea de plată, o exagerare”
Cum interpretați documentele confidențiale privind riscurile bugetare, publicate de Europa Liberă?
„Este un demers jurnalistic legitim, însă documentele nu sunt surprinzătoare pentru cei cu o înțelegere minimă a economiei.
Bugetul este public, execuțiile bugetare sunt publice, iar rapoartele ANAF și statisticile sunt accesibile. De asemenea, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică.
- Bugetul este elaborat de Guvern și votat de Parlament, sub atenta supraveghere a Președintelui României.
- Sunt disponibile și alte documente fundamentale, precum Raportul macro de fundamentare a bugetului, Strategia Fiscal Bugetară și Legea privind aprobarea plafoanelor indicatori.
Transparenta este deplină, inexistând secrete sau «bugete paralele». Aceste documente sunt evaluate de Consiliul Fiscal, cu expertiză înaltă.
Documentele sunt transparente și verificabile, bazate pe informații furnizate de conducerea Ministerului Finanțelor.
Aceste informări sunt standard pentru țările europene care se apropie de 3% deficit bugetar din PIB.
Incapacitatea de plată a României este o afirmație exagerată. România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată. Chiar și în perioadele dificile, precum 2009-2020, s-a confruntat cu o criză de lichiditate, nu cu una de solvență.
Multe din aceste informări sunt datate după alegerile prezidențiale din decembrie 2024, când costurile de împrumut au crescut din cauza instabilității politice.
„Cine trebuie să limiteze cheltuielile?”
Fostul ministru Boloș susține că a alertat asupra riscurilor bugetare și că guvernarea este responsabilă de creșterea cheltuielilor.
„Analizele mele nu conțin atacuri la persoane, doar principii. Cine trebuie să limiteze cheltuielile și să crească veniturile nu este doar ministrul de Finanțe? Cine trebuie să valideze realistatea bugetului și a ajustărilor sale?”
- Cine trebuie să limiteze cheltuielile și să crească veniturile?
- Cine ar trebui să respingă bugetul dacă considera că este neconform?
- Cine ar trebui să ia în calcul recomandările Consiliului Fiscal?
Ministrul de Finanțe are responsabilități largi în Guvern, fiind implicat în numeroase domenii. Prin urmare, este o eroare să-l considerați un singur factor responsabil.
Sunt multiple canale de comunicare referitoare la riscuri, nu doar din partea ministrului de Finanțe. (inclusiv jurnaliști specializați, Consiliul Fiscal, BNR, Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale).
De ce «Ministrul de Finanțe nu are bani»?
„Responsabilitatea ministrului de Finanțe”
Cum este percepută acțiunea de a informa asupra riscurilor financiare?
„Nu spun că informațiile sunt lipsite de importanță, dar nu-i este suficient ministrului de Finanțe să doar semnaleze problemele.
El trebuie să joace rolul principal, să avizeze toate actele și să ia în considerare toate recomandările.
În concluzie, Guvernul ar fi trebuit să adopte mai multă rigurozitate.
Am participat la ședințe de guvernare referitoare la reducerea cheltuielilor și la pachete fiscale. Legislația adoptata poate fi consultată online.
Aceste documente pot fi consultate online.
„Manipulare prin omisiune”
Sunt acțiuni întreprinse în 2024 pentru controlul bugetului?
„Da, s-au luat măsuri în 2024, însă problema este eficiența acestora.”
S-au adoptat mai multe Ordonanțe de Urgență privind măsuri fiscal-bugetare.
A afirma că s-au cheltuit 8 miliarde lei într-o singură săptămână este o simplificare eronata.
Nu se precizează clar destinația cheltuielilor și dacă anterior existau datorii neplatite, lăsînd să se înțeleagă faptul că ministrul a lăsat o povară semnificativă.
Luna decembrie este caracterizată de achitarea facturilor și rambursarea datoriilor.
„Dezvoltări economice și impozitare”
Ce ar fi putut fi făcut diferit?
Există o problemă structurală. Populația visează la servicii publice solide din Vest, însă cu venituri din paradisuri fiscale. Acest lucru este un dezechilibru ce trebuie corectat.
Nu este o chestiune de cheltuieli exagerate, ci de venituri reduse.
Eficiența măsurilor luate este subiect de discuție
- De ce nu s-au tăiat subvențiile celor care nu au respectat regulile?
- De ce nu s-au impus criterii de performanță?
- Câți bani au venit din reducerea evaziunii fiscale și din recuperarea datoriilor?
Rănspunsuri la aceste întrebări lipsesc din discursul public.
Creșterea cheltuielilor este influențată de factori exogeni(e.g fonduri europene).
Experiența altor țări dezvoltate demonstrează că investițiile în infrastructură și servicii publice sunt susținute de un sistem fiscal echitabil și de împrumuturi.
Există exemple de țări europene care au avut deficite bugetare semnificative, investind în infrastructură și beneficind de fonduri europene.
De exemplu, Spania a avut valori mari ale deficitului bugetar pe diferite perioade, însă a investit în infrastructură.
Exemplele de țări din Europa Centrală și de Est, au avut deficite bugetare majore pe perioade extinse, investind în infrastructură și beneficiind de fonduri europene.
România este într-o situație similară.
România nu este un caz izolat în Europa. Situația trebuie abordată cu o viziune strategică.
„Un plan inechitabil”
Cum se explică creșterea deficitului bugetar în contextul acuzațiilor de risipă?
În 2024, veniturile totale au rămas relativ constante, în timp ce cheltuielile au crescut substantial.
Creșterea cheltuielilor a fost determinată de:
- Investiții interne crescute
- Majorarea salariilor în sectorul public
- Reforma și indexarea pensiilor
- Creșterea dobânzilor
Fondurile europene au fost mai mici în 2024, față de anul precedent.
Acumularea de fonduri europene are o dinamică specifică și periodică.
Creșterea deficitului bugetar este explicată prin investiții publice semnificative, reforma pensiilor și majorarea salariilor în sectorul public.
Este necesar un plan de reducere a deficitului bugetar gradual, în conformitate cu angajamentele asumate.
Planul propus este criticat pentru neconcordanța cu acordurile anterioare și pentru impactul disproporționat asupra persoanelor cu venituri mici și medii.
CITEȘTE ȘI:
