Guvernul și legislativul francez caută soluții pentru diminuarea deficitului bugetar în 2026. Senatorii francezi au propus măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice. Guvernul român se poate inspira din exemplele franceze.
Ne confruntăm cu o nevoie crucială de a reduce deficitul bugetar. Și România nu este singura țară europeană cu această problemă. Statul român trebuie să găsească anul acesta 30 de miliarde de lei în plus la venituri sau în scăderea cheltuielilor. Ce putem învăța de la un stat care trebuie să ajusteze bugetul cu 40 de miliarde de euro?
Vorbim despre Franța. După diversele soluții românești dezbătute recent, să analizăm propunerile franceze pentru diminuarea deficitului. 
La începutul săptămânii, cotidianul „Les Echos” a publicat planul bugetar elaborat de Senatul francez și prezentat guvernului. Acest plan intervine în contextul pregătirii unui plan de redresare a finanțelor publice. Deși Senatul nu poate înlocui Executivul, senatorii din majoritatea de centru-dreapta au dorit să contribuie la bugetul viitor.
Franța, similar României, este supusă procedurii de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană. Aceștia trebuie să reducă deficitul de la 5,4% în acest an la 4,6% din PIB în anul viitor. Ajustarea bugetară necesară este de circa 40 de miliarde de euro, iar propunerea Senatului se situează între 30 și 50 de miliarde de euro.
Propunerile senatorilor francezi se concentrează pe reducerea cheltuielilor, cu o pondere de 45 de miliarde de euro din cele 50 propuse. Aceasta vine ca răspuns la dezbaterea intensă din România despre diminuarea cheltuielilor publice. Planul francez caută un echilibru între companii, forța de muncă activă și pensionari.
Senatul propune înghețarea alocărilor bugetare, cu excepția celor pentru apărare, serviciul datoriei publice și contribuțiile către Uniunea Europeană. Această măsură ar genera economii de 10 miliarde de euro. Și o reducere de 1% a cheltuielilor ar reprezenta 2,4 miliarde de euro economii.
Este propusă o reexaminare a bugetelor unor ministere, inclusiv Justiției, Cercetării și Interne. Ministerul Apărării este exclus. Reexaminarea implică readucerea alocărilor la nivelul dinainte de pandemie (2019) și corecția pentru inflație. Acest program ar genera o reducere de 22 de miliarde de euro pe termen mediu.
Senatorii cer guvernului să recâștige controlul asupra cheltuielilor cu personalul bugetar. În 2023, masa salarială a crescut cu 6,7%, depășind rata inflației.
Similar situației din România, Franța se concentrează pe controlul masei salariale, nu pe salarii individuale. O strategie pertinentă pe care guvernul român ar putea-o adopta, ar fi controlul masei salariale din acest an, permitând în același timp o creștere a unei părți a salariilor, dar respectând regula masei salariale. Aceasta ar presupune reduceri sau înlocuire a unor angajați bugetari.
O altă propunere a Senatului francez se referă la o măsură veche, din timpul președintelui Sarkozy, de a înlocui doar un angajat pentru doi plecați. Aceasta ar genera 500 de milioane de euro economii. De asemenea, sistemul de asigurări sociale ar putea contribui cu 10 miliarde de euro prin aplicarea unei „pauze” în creșterea pensiilor și a prestațiilor sociale. Din exemplele franceze, România poate extrage idei pentru reducerea deficitului, în special prin diminuarea cheltuielilor publice.
