Principiile celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar au fost prezentate de prim-ministru. Acesta a anticipat prezentarea programului detaliat, programată pentru finalul lunii.
Nu-mi amintesc un mesaj atât de ferm, în ultimii 30 de ani, precum cel transmis de prim-ministru. Este clar că prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a generat o reacție puternică în rândul angajaților din sectorul public.
S-au descoperit aspecte noi referitoare la gestionarea fondurilor publice. De exemplu, bugetul Casei Naționale de Sănătate a crescut cu aproape 60% în ultimii cinci ani, atingând 77 de miliarde de lei anul acesta. Această creștere nu se corelează cu o îmbunătățire corespunzătoare a serviciilor medicale, întrucât persistă întârzieri în plăți și lipsuri de medicamente și materiale în multe spitale. 
De asemenea, prim-ministrul a menționat situația firmelor de stat. Indicatorii de performanță ai acestora sunt atât de ușor de atins încât sunt îndepliniți cu ușurință, parțial pentru a permite conducerii să primească salarii mari și bonificații.
Reformă pensiilor speciale este o problemă de lungă durată și adesea fără soluții vizibile. Prim-ministrul a dat exemplul magistraților, unde pensionarea la vârsta de 48 de ani este frecventă, o vârstă considerată prea timpurie. Guvernul are în vedere modificări ale vârstei de pensionare. De asemenea, prim-ministrul propune schimbarea legii pentru ca nivelul pensiei să nu mai fie egal cu 80% din ultimul salariu brut, o situație ce duce deseori la pensii mai mari decât salariul net. Modificarea propusă este stabilirea pensiei la 80% din salariul net, o soluție care ar atenua o parte din nemulțumiri.
Însă, prim-ministrul nu abordează problema pensiilor de serviciu, specifice militarilor și polițiștilor. Acest lucru indică faptul că reforma sistemului de pensii speciale este departe de a fi rezolvată.
Exemplele prezentate de prim-ministru reprezintă o fracțiune din privilegiile și facilitățile acumulate de-a lungul timpului de funcționarii publici și angajații din companiile de stat. De două decenii, legile, ordonanțele și contractele colective ale muncii le-au asigurat avantaje salariale și extrasalariale. A existat o abundență de astfel de beneficii.
Cel de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prezintă o lacună majoră: lipsa unui program de disponibilizări sau reducerea numărului de angajați publici și a agențiilor guvernamentale. Planul de guvernare menționează reorganizarea sau desființarea unor agenții, precum și reducerea cu 20% a posturilor din administrație. În acest pachet concret, lipsesc propuneri concrete de reducere a numărului de agenții guvernamentale și de angajați publici; planul prezintă doar câteva idei referitoare la administrația locală, vizând stabilirea unor norme privind personalul.
În general, principiile celui de-al doilea pachet de măsuri sunt încurajatoare. Prim-ministrul a pus în mișcare discuții legate de zone importante, nesupravegheate de 20 de ani: sănătate, administrație locală și companii de stat.
Multe încercări anterioare de reformă s-au confruntat cu obstacole, principala fiind principiu legal al dreptului câștigat. Va reuși Guvernul Bolojan să ducă la bun sfârșit planul propus?
