Franța anunță reduceri bugetare substanțiale pentru a controla deficitul, cu o excepție: crește alocarea pentru apărare. Opoziția amenință cu moțiune de cenzură.
Premierul francez François Bayrou a anunțat marți un pachet de tăieri bugetare de 40 de miliarde de euro, ca răspuns la deteriorarea finanțelor publice într-o economie afectată de ani de provocări și cheltuieli excesive.
Pentru a redobândi încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating, guvernul caută să limiteze cheltuielile, în contextul creșterii dobânzilor la datoria publică, care riscă să devină o povară bugetară majoră. Planul urmărește reducerea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% până în 2026, cu obiectivul final de a atinge pragul de 3% impus de Uniunea Europeană până în 2029. 
Opoziția amenință cu o nouă moțiune de cenzură, dacă aceste măsuri sunt considerate prea drastice, conform surselor Reuters.
Macron avertizează Parlamentul: fără moțiune de cenzură!
„Este responsabilitatea guvernului să asigure alocarea necesară la timp pentru inovație și producție rapidă”, a declarat președintele Emmanuel Macron, după anunțul creșterii bugetului pentru apărare. El a avertizat parlamentarii să nu depună o nouă moțiune de cenzură, subliniind că cea din decembrie a întârziat aprobarea bugetului și a afectat planurile de înzestrare militară.
Bayrou, un centrurist cunoscut pentru abordarea sa fermă a deficitului, a transmis francezilor că „sacrificiile sunt inevitabile”. În ciuda creșterii bugetului apărării, majoritatea beneficiilor sociale vor fi înghețate, iar anumite scutiri fiscale vor fi reduse.
Pachetul de austeritate, contestat de opoziție
Partidele de stânga critică reducerile în sectorul social, în timp ce extrema dreaptă consideră că înghețarea generală a cheltuielilor este nedreaptă și riscă reacții negative din partea cetățenilor.
Lipsa susținerii sau măcar a toleranței din partea opoziției pune premierul François Bayrou în pericolul de a suferi aceeași soartă ca predecesorul său, îndepărtat prin moțiune de cenzură în decembrie, din cauza eșecului bugetului din 2025.
Pentru Macron, în ultimii doi ani ai mandatului său, situația actuală riscă să afecteze moștenirea politică promisă în 2017, când a fost ales cu mesajul modernizării economiei Franceze și depășirii diviziunii dintre stânga și dreapta.
Realitatea a fost însă diferită. Crizele sociale, pandemia COVID-19 și inflația crescută au subminat promisiunile și au menținut Franța pe o cale de cheltuieli bugetare excesive.
