Pensionarii români cu venituri lunare peste 3.000 de lei vor contribui cu 10% din suma ce depășește acest prag la asigurările de sănătate, începând cu 1 august. Această regulă, parte a Legii 141/2025, se aplică și pensiilor private (Pilonul 2), facultative (Pilonul 3) și ocupaționale (Pilonul 4).
Pentru a înțelege implicațiile acestei noi contribuții pentru pensionari, Gândul a discutat cu un specialist financiar, un administrator de fonduri private și doi avocați. Explicațiile sunt oferite de Adrian Codirlașu, președinte Asociația CFA România, Radu Crăciun, președinte Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător al Consiliului Superior al Magistraturii.
Noua lege elimină posibilitatea de a nu plăti contribuțiile de sănătate pentru veniturile din pensie ce depășesc pragul de 3.000 de lei. 
„Un sistem fiscal corect și previzibil este esențial pentru a asigura resursele necesare pentru drumuri, spitale, armată, salarii și pensii. Pentru a menține țara în acord cu celelalte state membre, suntem obligați să atingem standardele necesare pentru a beneficia de fondurile europene. Ocolirea acestor reguli ne poate izola și duce la dificultăți financiare”, a argumentat Ilie Bolojan, în Parlament, pe 7 iulie.
Ce prevede legea
Detaliile privind calcularea venitului impozabil din pensie sunt prezentate la articolul 100 din Legea 141/2025.
Venitul impozabil lunar din pensie se obține prin scăderea din totalul veniturilor din pensie a sumei neimpozabile de 3.000 de lei și a contribuției de sănătate datorate.
- Pentru plăți unice din fondurile de pensii private și moștenitori, precum și din fonduri facultative și ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil îl constituie sumele ce depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond aplică un plafon de venit neimpozabil specificat, deduse de contribuțiile aferente sănătății.
- În cazul plăților eșalonate din fondurile de pensii private, facultative și ocupaționale și moștenirilor acestora, venitul impozabil cuprinde sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul neimpozabil lunar, deduse de contribuțiile aferente sănătății, pentru fiecare rată lunară.
Legea stabilește o obligație, toată lumea plătește
Legea a fost adoptată după ce Curtea Constituțională a României a confirmat că prevederile sunt conforme cu legea fundamentală.
„Nu există probleme de constituționalitate. Legea stabilește o obligație socială, la plata contribuțiilor de sănătate, indiferent de sursa venitului. Cine are venituri din pensie peste 3.000 de lei, plătește 10% la asigurări de sănătate; altfel, nu”, a precizat avocatul Augustin Zegrean.
„Curtea Constituțională a considerat că discuțiile despre neconstituționalitate sunt nefondate, confirmând posibilitatea legală a acestei cote de 10% pentru veniturile din pensie. Această regulă este necesară pentru accesul la servicii medicale”, a explicat avocatul Adrian Toni Neacșu.
În ce variantă de încasare a pensiilor private se reține CASS mai mic?
Persoanele cu pensii sub 3.000 de lei nu plătesc suplimentar la asigurările de sănătate.
Cei cu pensii peste acest prag pot alege felul în care doresc să primească banii, influențând astfel valoarea finală, însă trebuie considerată inflația.
Beneficiarii de pensii private pot alege plata în rate sau o plată unică.
Pentru exemplificare, s-a luat o pensie lunară de 3.010 lei pentru a ilustra diferențele între plata unică și plata pe 5 ani.
Această analiză nu include impozitul pe venit, ci doar contribuțiile pentru sănătate.
Plată lunară pe 5 ani:
- CASS datorat: 60 lei
- Pensie rămasă: 3.009 lei
- Total încasat: 180.540 lei
Plată unică:
- CASS datorat: 17.760 lei
- Pensie rămasă: 162.840 lei
- Pensie lunară echivalentă: 2.714 lei
Explicația unui analist financiar: Inflația erodează banii
Plata eșalonată a pensiilor private pare mai avantajoasă pe termen scurt, însă inflația poate afecta valoarea capitalului în timp.
„Este o decizie individuală, ținând cont de impozite și inflație. Dacă întinzi pensia pe o perioadă mai lungă, inflația poate reduce valoarea reală”, a explicat analistul financiar Adrian Codirlașu.
Analistul financiar a comparat scenariile de plată, luând în considerare un ritm de inflație anual de 5%.
Adrian Codirlașu consideră că plata contribuției de sănătate pentru pensiile private constituie o dublă impozitare, deoarece contribuțiile anterioare la pensii au fost deja impozitate.
„Există o dublă impozitare, deoarece contribuțiile la fondurile private de pensii au fost calculate din salarii brute care conțineau deja contribuția la asigurările de sănătate.”
Suma suplimentară pentru care se plătește CASS provine din profitul adus de investițiile fondurilor de pensii.
În sistemul public (Pilonul 1), pensionarii primesc adesea o sumă mai mică decât cea contribuită.
„Există deja o dublă impozitare, similar cu TVA-ul din salariul net,” a concluzionat Adrian Codirlașu.
Un administrator de fonduri private despre riscul dublei taxări
Radu Crăciun nu consideră dublă impozitare în cazul Pilonului 2, întrucât contribuțiile vin din salarii brute.
În cazul Pilonului 3, dubla impozitare este posibilă dacă contributorii plătesc din surse proprii.
Există beneficii fiscale pentru contribuțiile la Pilonul 3, atât pentru contribuabili, cât și în cazul contribuțiilor angajatorului.
Riscul dublei taxări depinde de sursa contribuțiilor și de stimulentele fiscale.
„Încasarea lunară poate fi o variantă mai optimă pentru gestionarea banilor și a costurilor fiscale.”
Cifrele-cheie ale Pilonului 2
Majoritatea populației active este înscrisă în Pilonul 2.
Pilonul 2 efectuează plăți în următoarele condiții:
- Pensionare prin limită de vârstă
- Pensionare prin invaliditate
- Deces
În 17 ani de funcționare, peste 238.000 de români și-au primit banii din Pilonul 2.
Plata unică a fost alegerea majoritară a beneficiarilor.
- Fondurile au încasat peste 118,6 miliarde de lei în contribuții brute.
- Profitul net a fost de 51,4 miliarde lei (10,1 miliarde euro).
- Contul mediu este de 20.000 lei, dublu față de acum 4 ani și jumătate.
Investițiile României sunt predominante în Pilonul 2, generând beneficii economice și de dezvoltare.
