Guvernul actual urmează să aprobe, în ședința de vineri, un proiect important referitor la plata pensiilor private, ca răspuns la recomandările organismelor internaționale privind necesitatea unui cadru legislativ clar pentru plata acestor pensii.
Schimbările se concentrează pe Pilonul II de Pensii, iar titularii nu vor mai putea retrage întreaga sumă la împlinirea vârstei de 65 de ani. Retragerile vor fi lunare, cu un plafon maxim de 25% din total.
„Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri speciale, numite fonduri de plată pensii private. Acestea vor fi gestionate de companii specializate, furnizori de pensii private, autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Furnizorii pot fi: administratori de fonduri de pensii, societăţi de asigurare de viaţă, societăţi de administrare a investiţiilor sau societăţi dedicate plăţii pensiilor private, constituite ca societăţi pe acţiuni, conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare”, se precizează în nota de fundamentare. 
Proiectul stabilește reguli importante pentru înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Aceste fonduri vor fi administrate exclusiv de furnizori autorizați de ASF.
Modificările vor limita accesul la economiile acumulate în conturile de pensii private, eliminând posibilitatea retragerii integrale. Accesul la fonduri va fi permis după atingerea vârstei legale de pensionare.
În prezent, deponenții pot retrage integral suma acumulată sau pot alege retrageri programate în rate egale, pe o perioadă de până la cinci ani.
Pe ordinea de zi a Guvernului se află și aprobarea unui acord-cadru de finanțare pentru patrimoniul cultural și istoric al României. Acordul, garantat de Banca Europeană de Investiții, prevede un împrumut de 140 milioane de euro.
„Implementarea proiectului va dura între 2025 și 2033, permitând o distribuire mai echitabilă a costurilor. Cheltuielile proiectului, inclusiv valoarea împrumutului și contribuția României, vor fi cuprinse în bugetul Ministerului Culturii, conform alocațiilor anuale.”, se menţionează în document.
Acordul-cadru vizează 14 proiecte investiționale de importanță națională și europeană, printre care:
-
restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
-
construirea unei săli de spectacole pentru Opera Națională Română din Iași;
-
consolidarea și renovarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București;
-
restaurarea și amenajarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu;
-
construirea unei noi aripi pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București;
-
restaurarea și amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanța, împreună cu terenul aferent;
-
restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, parte a Bibliotecii Naționale;
-
restaurarea și modernizarea completă a Operei Naționale Române din București, inclusiv construirea unui depozit pentru decoruri.
