Secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe, responsabil cu aderarea României la OCDE, a declarat că adoptarea unei legi privind plata pensiilor private este o condiție esențială pentru finalizarea procesului de aderare.
Legea plății pensiilor private trebuia adoptată la trei ani de la intrarea în vigoare a reformei sistemului de pensii din 2008.
Responsabilul pentru aderarea României la OCDE a subliniat că această lege este o condiție necesară finalizării procedurii. 
Pe data de 19 august, s-a desfășurat o dezbatere publică la Ministerul Muncii, privind proiectul de lege inițiat de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară. Proiectul a ajuns în prima fază de deliberare în Guvern pe data de 8 august.
La dezbatere au participat reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor, consumatorilor și ai administratorilor de fonduri de pensii private.
Adoptarea legii este una din cerințele OCDE pentru aderarea României la această organizație. România și-a fixat un termen oficial de finalizare a procesului la sfârșitul anului 2026.
„OCDE solicită explicit adoptarea legii. Această solicitare este o condiție obligatorie pentru finalizarea procedurii de aderare”, a declarat responsabilul pentru aderarea la OCDE.
Acesta a precizat că România a primit aceleași recomandări ca și celelalte state candidate la OCDE. Până în prezent, România a finalizat 14 din cele 25 de capitole de negociere.
„Recomandările se aplică tuturor statelor candidate la OCDE și vizează elaborarea unei legislații care să stabilească opțiuni corecte de gestionare a activelor pentru pensii private, astfel încât perioada de retragere a fondurilor să corespundă cu cea de acumulare.”, a declarat secretarul de stat.
Procesul de aderare la OCDE urmează un plan de acțiune stabilit de organizație.
„Nu există un termen fixat în acest document. Fiecare țară progresează în funcție de propriile realizări. România își propune să adere în 2026, ceea ce implică finalizarea tuturor condițiilor până la această dată.”, a precizat responsabilul.
Elaborarea proiectului de lege și dezbaterea publică sunt benefice pentru cetățeni, oferindu-le informații actualizate despre sistemul de pensii private.
„Primul pas este elaborarea și aprobarea proiectului la nivel guvernamental, urmată de aprobarea parlamentară.”
Dezvoltarea unor astfel de dezbateri publice este importantă pentru o mai bună educare financiară a cetățenilor.
„Este pozitiv dacă legea este aprobată până la evaluarea OCDE. Evaluarea nu este același lucru cu aderarea, care se va produce după finalizarea tuturor procedurilor.”, a explicat secretarul de stat.
Secretarul de stat este optimist că România va atinge termenul propus.
„ suntem pe drumul cel bun. Sunt încrezător că vom respecta termenul de 2026.”, a concluzionat secretarul de stat.
În cadrul dezbaterii, vicepreședintele ASF a prezentat detalii suplimentare despre proiectul legii, recepționând totodată observațiile părților interesate.
Sinteza dezbaterii va fi transmisă Guvernului pentru includerea pe agenda următoarelor ședințe, înainte de transmiterea la cele două camere ale Parlamentului.
„Sistemul de pensii private este o reformă de succes, contribuind semnificativ la creșterea economică. Impactul economic anual este de aproximativ 0,4-0,5 puncte procentuale.”,
Fondurile de pensii private sunt importanți investitori pe piața de capital, contribuind la dezvoltarea acesteia.
Această reformă se numără printre cele mai bune realizări ale României în ultimii 20 de ani.
„Legea completează arhitectura sistemului de pensii private, fiind conformă cu standardele europene și bunele practici din țările membre ale OCDE. Legea este în beneficiul contribuabililor”, a subliniat vicepreședintele ASF.
ASF va continua campania de informare a contribuabililor, oferind un ghid complet referitor la noile prevederi.
„ASF va lua în considerare toate sugestiile primite, iar forma finală va fi adoptată de Guvern sau Parlament.”, a declarat vicepreședintele ASF.
„Proiectul include diverse opțiuni și practice europene privind pensiile private, fundamentate pe parametrii românești.”, a concluzionat vicepreședintele ASF.
Controverse în jurul Legii plății pensiilor private
Inițial, legea plății pensiilor private urma să fie adoptată în termen de trei ani de la implementarea fondurilor de pensii private (2008).
Printre critici s-au numărat limitările la opțiunea de plată unică la vârsta pensionării, o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.
Recent, s-a discutat despre creșterea procentului inițial de plată și reducerea perioadei de plată eșalonată, potrivit declarațiilor ministrului Muncii.
Până la adoptarea legii, sumele acumulate în fondurile de pensii private puteau fi retrase integral sau eșalonate pe cinci ani.
Beneficiarii cu active peste un anumit prag vor putea alege plata unică (25%) sau plata eșalonată pe mai mulți ani.
La acea dată, nivelul mediu al contului era 18.381 lei.
Nivelul actual al pragului (este valoare din 2024, cu actualizare) permite plata unică.
Aproximativ 8,3 milioane de români contribuie la fondurile obligatorii de pensii private.
Cei cu active peste pragul menționat pot opta pentru retragerea integrală.
Plata eșalonată se efectuează până cel mult 12 luni, cu valoarea indemnizației sociale la acel moment.
Plata poate fi eșalonată până la pragul de 153.720 lei, iar ultima rată se ajustează pentru profit/ pierdere.
La deces, sumele neutilizate la retragere programată se transferă moștenitorilor. La pensia viageră, eventualele sume rămase după deces nu revin moștenitorilor.
Datele oficiale arată că cei mai mulți pensionari au preferat plata unică (74%) în perioada 2008-2024.
(Cifrele sunt prezentate ca și exemple, sunt incomplete și fără contextul complet al datelor)
