Datele prezentate ieri de premierul Ilie Bolojan nu pot fi ignorate. Ele dezvăluie nu doar cauzele actualei situații din administrația locală, ci și modul în care politicienii locali au profitat de deciziile incoerente ale politicienilor de la centru.
Un prim aspect important este structura statistică la nivel local. Totalul de funcții în administrația locală este de 190.000, stabilit de guvern și proporțional cu numărul de locuitori din fiecare zonă. După cum afirmă premierul Bolojan, guvernul poate influența doar stabilirea acestui număr.
Un al doilea nivel este reprezentat de posturile aprobate în organigrame. Acestea reflectă transpunerea practică a standardului stabilit de Executiv. Numărul de posturi din organigramele unităților administrativ-teritoriale este de 164.000, cu 14% mai mic decât cel aprobat. Această discrepanță evidențiază o anumită reticență la nivel local în a include toate funcțiile validate de Executiv și prefecturi. 
Un al treilea indicator crucial este numărul de funcții efectiv ocupate, de aproximativ 130.000. Există o diferență semnificativă între posturile aprobate și cele ocupate, de 34.000 de poziții (21% din cele incluse în organigrame).
Care este motivul pentru această discrepanță? Premierul Bolojan explică faptul că directorii și șefii din administrațiile locale sunt avantajați. Menținând un număr mare de posturi, chiar și neocupate, își asigură pozițiile. Astfel, interesul lor este să nu se reducă numărul de posturi.
Această situație nu este nouă. Similarități au fost observate și în reforma instituțiilor publice de anul trecut, inițiată de guvernul Ciolacu. În urma acelei inițiative, un număr de funcții neocupate au fost eliminate, iar diverse posturi de conducere au dispărut.
Prezența celor trei categorii de posturi – totale, aprobate și ocupate – complicate eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare. Guvernul ar putea teoretic să se limiteze la reducerea a 26.000 de funcții necreate și a 35.000 de posturi vacante, 60.000 în total. O astfel de acțiune ar putea fi percepută ca o reformă, dar impactul asupra bugetului ar fi minim, deoarece posturile vacante nu generează cheltuieli. Eliminarea acestora ar putea afecta, în același timp, anumite posturi de conducere din primării și rezerva de angajări din administrația locală.
Pentru a obține o reducere reală a cheltuielilor, este nevoie de reducerea posturilor ocupate. O reducere de 10.000, 13.000 sau 15.000 de angajați ar avea un impact semnificativ asupra bugetului. Calculele prezintă o economie de circa 1,4 miliarde lei anual, pentru 13.000 de persoane cu un salariu mediu de aproximativ 9.000 lei pe lună.
Clarificarea poziției coaliției în următoarele două săptămâni este crucială pentru a continua acest proces.
