Un antreprenor francez, Stéphane Treppoz, manager al unei organizații care sprijină peste 100.000 de IMM-uri, a publicat un articol în cotidianul francez „Les Echos”. În articol, el prezintă 16 reforme pe care Franța nu le poate eluda.
Stéphane Treppoz, evidențiind că nu este un politician și nu susține o platformă politică, a abordat acest subiect în calitatea sa de cetățean și bazându-se pe experiența sa. Contextul actual, în care și România caută soluții de reformă, face această analiză relevantă și pentru societatea românească.
Antreprenorul propune o intensificare a programului de muncă, indiferent dacă se măsoară în ore, zile sau productivitate. Franța, o economie dezvoltată, se remarcă printr-o săptămână de lucru mai redusă. În plus, fiecare angajat ar trebui să contribue mai mult la sistemul de pensii pentru a asigura un stagiu complet și o vârstă standard de pensionare. Demografia justifică necesitatea acestei măsuri, argumentează Stéphane Treppoz.
Pentru a reduce greutatea asupra celor activi, se propune o contribuție suplimentară din partea pensionarilor cu resurse financiare semnificative (fără specificarea criteriilor de delimitare a „bogăției”). De asemenea, se sugerează o adaptare a finanțării asistenței medicale, corelată cu veniturile individuale. O altă măsură vizează reformarea impozitării averilor mari și a moștenirilor, pentru a contracara creşterea inegalităţilor.
Este vitală combaterea evaziunii fiscale și sociale prin rigoare în aplicarea sancțiunilor, dar și o administrare publică mai performantă și mai puțin costisitoare, prin modernizare, simplificare și implementarea inteligenței artificiale.
Simplificarea birocrației locale și centrale, reducând redundanța competențelor și costurile excesive, este o altă propunere. Se sugerează o ajustare a sistemului de indemnizații de șomaj, pentru a stimula revenirea la muncă.
Implementarea unei politici de imigrare selectivă, adaptată la nevoile economice și capacitatea de integrare, este esențială. Statul nu este o sursă nelimitată de resurse, observă Treppoz, iar fiecare drept implică o responsabilitate corespunzătoare. Susținerea familiilor și a părinților în îndatoririle lor educative se impune. Se propune limitarea timpului petrecut de minori în fața ecranelor.
Un sistem educațional echitabil și restabilirea autorității profesorilor este critic. O tranziție ecologică viguroasă, nu doar prin stimulente, ci și prin măsuri coercitive, și o politică demografică activă și susținătoare a familiilor sunt esențiale pentru viitorul unei societăți durabile. Declinul natalității amenință viabilitatea sistemului social, remarcă antreprenorul francez.
În concluzie, antreprenorul francez propune și câteva principii fundamentale. Aici se numără limitarea cheltuielilor la limitele posibilităților, prevenirea deficitului public persistent într-o ţară prosperă; previziunea pentru generaţiile viitoare, prin gestionarea responsabilă a datoriei publice, a mediului și a resurselor naturale; menținerea autonomiei financiare, tehnologice, militare, energetice și alimentare.
Promovarea antreprenoriatului și crearea de valoare adăugată, precum și un cadru similar pentru standardele de afaceri între economii, sunt alte elemente cheie evidențiate de Treppoz.
Ideile lui Stéphane Treppoz sunt diverse. Unele rezonează, altele nu. Aplicabilitatea lor în contextul român necesită o analiză aprofundată. Cu toate acestea, în căutarea soluţiilor de reformă în România, aceste sugestii franceze pot inspira dezbateri constructive.