Coaliția guvernamentală adoptă opinii diferite în privința politicilor sociale. PSD nu susține renunțarea la limitarea profitului comercial pentru o serie de alimente esențiale pentru consumatori.
Această măsură, implementată în 2023 și declarată temporară în expunerea de motive a ordonanței, s-a dovedit în practică a fi dificil de eliminat. Limitarea prețurilor sau a marjelor de profit contravine principiilor economiei de piață și poate afecta negativ lanțurile de producție, distribuție și vânzare. Menținerea pe termen lung a acestei măsuri îngreunează revenirea la dinamica normală a pieței, exemplificată prin plafonarea prețurilor la energie electrică.
Limitarea profitului comercial pentru o gamă de produse agroalimentare nu a avut un efect notabil asupra reducerii inflației. Datele privind inflația din august confirmă că creșterea prețurilor la alimente a fost similară cu inflația generală. Prețurile la lapte (8,4%), pâine (9,4%), ouă (8,7%), ulei (11%), carne (6,8%), legume (4,3%) și fructe (41%) au crescut semnificativ în linie cu trendul general al inflației. În cazul fructelor proaspete, creșterea prețurilor a fost remarcabilă. Astfel, plafonarea profitului comercial nu pare a fi avut impact pozitiv asupra prețurilor.
În schimb, prețurile a patru produse alimentare au înregistrat creșteri minore sau chiar scăderi. Este vorba de făină și mălai (cu creșteri sub 1%), zahăr și cartofi (cu scăderi anuale). Influența limitării profitului comercial asupra acestor produse este dificil de evaluat, luând în considerare factorii de piață specifici: importurile în cazul cartofilor, scăderea prețurilor la zahăr la nivel mondial, și influența volumelor de importuri din Ucraina și Republica Moldova asupra prețurilor la făină.
Unii producători au adaptat ambalajele produselor pentru a ocoli limitarea profitului comercial. De exemplu, pungi de făină de 1 kilogram au fost transformate în unele cazuri în pungi de 1,1 kilograme.
Majoritatea consumatorilor fie nu au fost interesați de produsele cu adaos limitat, fie nu au putut identifica aceste produse în magazine. Nu a existat o modalitate clară și eficientă de a sinaliza aceste produse.
Aplicarea plafonării a avut un efect asemănător unei „saltele cu apă”, determinând o creștere nedorită a prețurilor la alte produse, în special cele nealimentare.
Nu există o evaluare științifică riguroasă a impactului pozitiv al plafonării. Nu se cunoaște dacă prețurile respective au fost mai mici decât cele ale produselor similare sau câți consumatori au optat pentru produsele cu marjă de profit limitată. Lipsesc datele referitoare la efectele plafonării asupra întregului lanț de aprovizionare.
În concluzie, renunțarea la plafonarea profitului comercial reprezintă un pas esențial pentru normalizarea economiei și a principiilor pieței. O strategie alternativă, prioritizând asistența directă a familiilor vulnerabile, este o soluție mai eficientă pentru protecția socială.
