Inflația rămâne la cote ridicate, majorarea salariilor fiind depășită de creșterea prețurilor, iar avansul economic se va realiza timid. Acestea sunt principalele caracteristici ale anului 2025, un an dificil pentru economia națională și pentru salariați.
Există trei indicatori macroeconomici esențiali: creșterea economică, inflația și salariile. Ce date statistice ne oferă aceste aspecte și cum sunt interconectate? În primul rând, să analizăm evoluțiile. În septembrie 2025, rata inflației a rămas puțin sub 10%, la valoarea de 9,9%. Unii specialiști s-ar putea întreba cum se face că inflația s-a calculat cu valori ușor sub 10%, însă răspunsurile pot fi subiect de interpretare.
Aspectele mai relevante sunt cifrele privind structura creșterii prețurilor. Astfel, un prim șoc indică faptul că în septembrie 2025, tariful pentru electricitate a crescut cu 69% față de aceeași lună din anul precedent. Cauza principală a majorării tarifelor o reprezintă eliminarea plafonului începând cu luna august. 
După liberalizarea pieței, mulți consumatori au raportat facturi dublate comparativ cu luna iulie, perioadă în care se aplicase plafonarea. Datele statistice confirmă această creștere semnificativă a tarifelor pentru energie electrică, influențând și evoluția prețurilor în diverse sectoare ale economiei. Astfel, efectul în lanț al acestor mutații a fost vizibil și în majorarea tarifelor în alte domenii.
Se pot face critici referitoare la explozia tarifelor după încheierea perioadei de plafonare. Este util să ne întrebăm dacă s-au făcut greșeli la stabilirea plafonelor sau la momentul liberalizării pieței. În prezent, însă, ceea ce contează este faptul că s-a creat impresia că energia poate fi foarte ieftină, deși în realitate, companiile furnizoare au suportat costurile acestei politici de plafonare, așteptând ulterior compensări de la stat. În prezent, autoritățile au datorii de miliarde de lei către furnizori, iar schemes de tip plafonare au devenit o păcăleală de proporții.
O altă observație importantă este că plafonarea adaosului comercial pentru anumite alimente nu apare în statisticile oficiale. Prețurile la produse precum mălai, zahăr, cartofi, legume și conserve au stagnat sau chiar au scăzut ușor comparativ cu septembrie 2024. În schimb, prețurile la lapte, fructe și carne, pentru care s-au aplicat măsuri de plafonare a adaosului, s-au majorat, uneori chiar mai mult decât inflația generală.
Indicatorul al doilea îl reprezintă câștigul salarial mediu net. În august 2025, salariul mediu a fost de 5.387 lei, cu 130 lei mai mic decât în iulie același an. Veniturile salariate au intrat într-un declin, iar în raport cu inflația, indicele câștigului salarial real — care indicatorizează diferența dintre creșterea câștigurilor și creșterea prețurilor — s-a situat la 95% în august 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cu alte cuvinte, inflația a depășit majorarea salariilor. Această tendință s-a consolidat din a doua jumătate a anului și se datorează înghețării salariilor în sectorul public și prudenței angajatorilor privați. Este o situație dificilă pentru salariați, însă trebuie menționat că, în cele mai grele crize sanitare sau energetice, salariile au crescut, de regulă, mai mult decât inflația.
Al treilea indicator îl constituie creșterea economică. Prognozele pentru acest an diferă semnificativ. Asociația Experților Financiari anticipează o creștere de 0,3%, dar nu exclud și o scădere de aceeași proporție. Guvernul, prin Comisia de Prognoză, mizează pe o creștere de 0,6%, iar Fondul Monetar Internațional estimează chiar o valoare de 1%. Diferențele între aceste proiecții indică faptul că anul 2025 va fi unul complicat din punct de vedere economic.
Recapitulând, inflația a rămas aproape de 10%, majorarea salariilor a fost pentru mai multe luni mai mică decât inflația, iar avansul economic al țării va ajunge, cel mai optimist, la 1% în 2025. Aceste cifre, corelate între ele, sugerează încă o dată că efectele crizei macroeconomice din anii anteriori au fost resimțite și în prezent, evidențiind că „nota de plată” a fost plătită pentru „petrecerile macroeconomice” din trecut.
