Parcă ne aflăm într-o cursă contracronometru. Mai sunt trei runde de stadion și urmărim cu transpirație la frunte cum se va finaliza competiția. Mai exact, mai sunt trei luni și vom afla dacă România se va încadra în obiectivul de deficit negociat cu Comisia Europeană, de 8,4% din PIB.
De fapt, indicatorii bugetului de stat sunt monitorizați lunar pentru a evalua trei aspecte: dacă deficitul fiscal scade, dacă efectele măsurilor adoptate se manifestă și, în general, dacă cheltuielile din buget se reduc.
Până în prezent, au fost publicate datele pentru primele nouă luni ale anului. Deficitul bugetar a ajuns la 5,4% din PIB, similar cu nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. Însă, din cursa pentru atingerea plafonului de deficit, mai rămân trei procente din PIB până la sfârșitul anului, un nivel ce pare suficient, dar care s-ar putea să nu fie suficient. Este esențial să avem informații despre datoriile statului către companii și administrația locală. În funcție de sumele transferate către primării în ultimele două luni, România se va încadra în limita de deficit de 8,4% din PIB. 
A doua întrebare este în ce măsură se poate remarca o ameliorare a situației financiare, ca urmare a măsurilor implementate de guvern. Câteva repere indică acest aspect. De exemplu, creșterea veniturilor fiscale a depășit ritmul de creștere al cheltuielilor, respectiv 12,3% față de 11,2%. Desigur, inflația a influențat atât veniturile, cât și cheltuielile, dar această influență nu este uniformă. Spre exemplu, majorarea cu 70% a veniturilor din impozitul pe dividende nu a fost determinată de inflație, ci de redistribuirea dividendelor din anul precedent, impozitate cu 8%. În plus, încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 20%, ca urmare a eliminării facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați.
Analizând situația veniturilor din TVA și accize, observăm o creștere liniară în perioada iunie-septembrie, fără salturi semnificative. Motivul pentru această stagnare poate fi scăderea consumului, afectând încasările din TVA conform noilor cote fiscale.
O altă zonă de interes o reprezintă diminuarea anumitor capitole de cheltuieli. Până în prezent, această reducere nu s-a concretizat. Cheltuielile pentru salarii au crescut cu 6%, însă această majorare provine din modificările salariale apărute după septembrie 2024, care încă nu sunt reflectate în statistici. În mod normal, la finalul anului, cheltuielile cu personalul vor ajunge la nivelul din anul precedent, dacă se va menține această tendință.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere de 7,4%. Analiștii consideră că această zonă este vulnerabilă, fiind dificil pentru guvern să o gestioneze eficient. Majoritatea acestor cheltuieli se referă la medicamente, iar creșterea poate fi parțial influențată de inflație.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%. Deși aparent imens, actualul guvern are resurse limitate pentru reducerea acestor plăți. Politicile guvernamentale pot crește încrederea investitorilor, reducând randamentele obligațiunilor, însă datoriile acumulate trebuie plătite sau rostogolite, aspect care nu poate fi controlat complet. Totuși, reducerea deficitului bugetar poate diminua nevoia de împrumuturi.
Cheltuielile pentru asistența socială au crescut cu 13%, însă finalul anului va indica dacă această majorare se va menține sau va ajunge la o creștere zero. Indicatorii bugetari reflectă anumite progrese, dar confirmarea echilibrului fiscal va fi stabilită în cursul acestui an și în anul următor.
