Atunci când Guvernul împrumută fonduri pentru a plăti împrumuturi anterioare, toți contribuabilii suportă dobanzi mai mari. Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, cheltuielile alocate pentru investiții au scăzut cu 6%, astfel încât guvernul alocă pentru investiții publice o sumă egală cu cea cheltuită pentru dobânzile datoriei.
Datoria publică a României depășește 1.000 de miliarde de lei și se apropie rapid de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze strategiile de relansare economică prin investiții publice, guvernul a majorat cheltuielile cu dobânzile.
Statul se împrumută pentru a acoperi deficitele tot mai mari, însă aceste datorii reprezintă o problemă serioasă și o povară pentru economia României. 
Guvernul se împrumută pentru a plăti datoriile vechi
România continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, iar statul cheltuiește mai mult decât încasează. Deoarece cheltuielile depășesc veniturile, este clar că guvernul trebuie să se împrumute pentru a acoperi diferența. În plus, este necesar să se împrumute pentru a plăti datoriile vechi scadente.
Deoarece a plătit doar dobânzile la credite, guvernul se împrumută mai frecvent și la costuri mai mari pentru a putea rambursa integral vechile datorii. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se alocă pentru plățile dobânzilor la creditele externe.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele trei trimestre ale anului 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează că România va avea nevoie de împrumuturi totale de 260 miliarde de lei (52 miliarde de euro).
Din această sumă, aproximativ 150 miliarde de lei (30 miliarde de euro) sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de 110 miliarde de lei (22 miliarde de euro) sunt folosite pentru rostogolirea datoriilor scadente.
Impactul împrumuturilor guvernamentale asupra ratelor românilor
Pentru majoritatea cetățenilor, plata ratelor devine o provocare, mai ales în contextul inflației în creștere. Efectul direct al împrumuturilor guvernamentale se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele de interes ale populației.
- Indicele IRCC a atins un maxim istoric de 6,06%, în timp ce indicele ROBOR a crescut în mai 2025 la 7,25%, nivelul cel mai ridicat din ultimii doi ani.
- În România, există circa 400.000 de persoane cu credite care depind de indicele IRCC. Dintre aceștia, 75% au credite ipotecare, restul fiind credite de consum.
Toți acești factori contribuie la majorarea dobânzilor pentru împrumuturile persoanelor, deoarece băncile au mai puțini bani disponibili pentru credite, din cauza datoriilor guvernamentale.
Chiar și cu măsuri de austeritate implementate de guvernul lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas constant, iar ritmul de creștere economică ridică semne de întrebare.
România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală și să accelereze reformele pentru a stabiliza economia, deoarece măsurile adoptate până acum par a fi insuficiente pentru revigorarea economică a țării.
Sfaturi ale autorului:
- Ministerul Finanțelor intenționează să digitalizeze complet bugetul pentru 2026, utilizând tehnologii moderne pentru automatizare.
- Oficialii europeni recomandă continuarea măsurilor de austeritate pentru consolidarea financiară, subliniind importanța unor măsuri curajoase în gestionarea datoriilor publice.
