Economia anului 1965, perioada în care Nicolae Ceaușescu a preluat conducerea, era semnificativ mai puțin dezvoltată comparativ cu cea din 1989. Totuși, sistemul economic din epoca comunistă a înregistrat atât realizări, cât și eșecuri. Eforturile de a propulsa România în topul economiilor mondiale au condus în final la adoptarea unei politici de austeritate pentru a plăti datoria externă.
Economia României a cunoscut o evoluție favorabilă, dar ineficientă, cu costul îndatorării excesive. Deși Ceaușescu a inițiat o perioadă de construcții civile și industriale, lipsa unei baze economice solide a dus în cele din urmă la crearea unei datorii ce a privat sectorul industrial de resursele necesare menținerii unui nivel acceptabil de tehnologizare. În prezent, România se confruntă din nou cu măsuri de austeritate, caracterizate de împrumuturi frecvente și costisitoare și de măsuri restrictive care apasă asupra populației.
Evoluția economică în epoca lui Ceaușescu
Clădiri imense de beton, sticlă și oțel au fost construite în întreaga Românie, iar orașele au fost dotate cu zone industriale vaste și cartiere cu blocuri de locuințe pentru mii de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul regimului visa la producții record și dorea autonomia economică, însă uzinele înregistrau pierderi masive, acoperite doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească începea să se clatine din anii ’70, iar Ceaușescu încerca să o mențină în viață cu credite uriașe, pe care populația le plătea în cele din urmă. 
O parte din industrie funcționa, precum construcția uzinei Dacia și colaborarea cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producția de automobile, Ceaușescu a decis să implementeze producția sub licența unui constructor străin. Renault a fost partenerul de succes după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulle în România. Astfel, după doar un an și jumătate, pe 20 august 1968, la uzina de la Mioveni a ieșit prima Dacia 1100. În 1978, Renault a decis să se retragă, dar Dacia a continuat să producă modele autonome, derivând din gama Renault 12.
O industrie de succes în timpul regimului lui Ceaușescu a fost construcția de tractoare, un exemplu relevant și în prezent. Fermierii români folosesc încă tractoare Universal de la Tractorul Brașov, vechi de peste 40-50 de ani. Aceste utilaje reprezintă 75% din parcul de tractoare al țării, plasând România pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește mecanizarea agriculturii. Deși sectorul agricol a evoluat, tehnologia a rămas la nivelul specific anilor ’70-’80.
Produsul Intern Brut s-a triplat, dar datoria externă a crescut
Pe parcursul acestei perioade, PIB-ul României a crescut de trei ori, iar PIB-ul pe locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Conform datelor Institutului Național de Statistică, salariul mediu net a înregistrat o creștere de 91%, iar numărul mediu al salariaților a crescut de la 4,3 milioane la 8,3 milioane în 1989. Totodată, datoria publică externă a României a avut o creștere semnificativă, conform datelor Băncii Mondiale: în 1972, datoria era de 1 miliard de dolari, iar în 1981 a depășit 10 miliarde de dolari.
