Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a susținut ieri, în cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea 2026”, o analiză despre miturile și realitățile apărute în contextul ajustării fiscale și bugetare.
Primul mit este că austeritatea putea fi evitată. Ionuț Dumitru afirmă că această idee este falsă, iar alternativa la o măsură austeră rațională ar fi fost o corecție fiscală severă, impusă de piețele financiare. Scopul ajustării fiscale este să reduce deficitul excesiv, să oprească creșterea nesustenabilă a datoriei, să recupereze încrederea investitorilor și să prevină reducerea ratingului de țară.
Al doilea mit susține că, dacă s-ar fi redus cheltuielile și nu s-ar fi majorat impozitele, economia nu ar fi intrat în recesiune. Ionuț Dumitru contrazice această idee, exemplificând cu un studiu OECD. Analiza relevă că orice măsură de consolidare fiscală, fie prin reduceri de cheltuieli, fie prin creșteri de taxe și impozite, are un impact recesionist. 
Al treilea mit afirmă că se putea diminua deficitul bugetar alternativ, prin înlocuirea creșterii TVA și a accizelor cu introducerea impozitului progresiv și a contribuției de solidaritate pentru veniturile mari. Este o concepție falsă, deoarece studiile economiștilor indică faptul că majorarea impozitelor pe consum (TVA și accize), mediu sau proprietate are un efect mai puțin negativ asupra creșterii economice comparativ cu creșterea impozitelor pe venit sau profit.
Mitul patru afirmă că investițiile publice s-au redus. Aceasta este o dezinformare, întrucât investițiile din fonduri publice ating cele mai înalte niveluri istorice, reprezentând 8% din PIB în acest an, fiind cea mai mare alocare din Uniunea Europeană.
Al cincilea mit se referă la întrebarea de ce deficitul bugetar nu a scăzut mai mult, în ciuda măsurilor de austeritate. Ionuț Dumitru explică că bugetul pentru acest an a fost construit nerealist, fiind necesare ajustări suplimentare de 25 miliarde de lei (1,33% din PIB) pentru acoperirea cheltuielilor neanticipate, precum dobânzile, asistența socială, bunurile și salariile. De asemenea, veniturile bugetare au fost supraestimare cu 9,7 miliarde de lei, nejustificat în contextul unei colectări fiscale reale mai slabă. Fără aceste măsuri, deficitul ar fi depășit 10% din PIB, dar reducerea semnificativă a deficitului actual este, totuși, importantă.
Mitul al șaselea clamează că nu pot fi aplicate măsuri ample pentru stimularea economiei. În realitate, un pachet de relansare economică ar putea include utilizarea fondurilor europene, reforme administrative și digitalizare, modernizarea companiilor de stat, sprijin pentru IMM-uri și antreprenori locali, garantarea creditelor, precum și inițiative în domeniul industriei și energiei, precum investitii în producția energetică și dezvoltarea parteneriatelor public-private.
În cele din urmă, mitul al șaptelea afirmă că investițiile private sunt în scădere din cauza unui sentiment negativ. Această situație este parțial adevărată, iar descurajarea lor provine în principal din instabilitatea fiscală, birocrație excesivă și deficitul forței de muncă. Astfel, în cadrul evenimentului, Ionuț Dumitru elimină multe dintre miturile legate de măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.
