Regulamentul UE privind metanul impune tuturor importatorilor de combustibili să monitorizeze scurgerile din lanțurile de aprovizionare. Metanul, componentul principal al gazului natural, are un impact mult mai semnificativ asupra încălzirii globale comparativ cu dioxidul de carbon, de aceea reducerea emisiilor sale este esențială pentru protejarea mediului, conform publicației Financial Times.
Organizațiile ecologiste consideră măsurile Uniunii Europene ca fiind un pas revoluționar în reducerea emisiilor de metan.
Avertismentul Eurogas: redirecționarea transporturilor poate fi inevitabilă
Cu toate acestea, sectorul petrolier și gazier susține că respectarea acestei legislații va fi imposibilă, deoarece solicită companiilor să urmărească originea fiecărei molecule dintr-un transport. 
De asemenea, nu este clar modul în care UE va verifica acuratețea datelor privind emisiile de metan furnizate și ce sancțiuni vor fi aplicate importatorilor care nu respectă noile reglementări. Legea prevede amenzi de până la 20% din cifra de afaceri globală a firmelor.
„Ne exprimăm nemulțumirea față de aceste aspecte încă din prima zi”, a menționat Andreas Guth, secretar general al Eurogas, asociație ce include membre precum BP, Shell și TotalEnergies.
Importatorii „pot decide să redirecționeze transporturile către alte piețe din afara UE” dacă nu se vor face modificări „imediat”, a adăugat el.
Guth a avertizat că, în cazul în care transporturile nu vor respecta noile norme, Europa riscă să piardă avantajul competitiv al unor prețuri mai mici, care ar putea fi generate de un surplus de gaze naturale lichefiate.
Implementare completă din 2027, anul interzicerii gazului rusesc
Legislativul european planifică să aprobe săptămâna viitoare amendamentele la directiva privind lanțurile de aprovizionare.
Atât regulamentul privind lanțurile de aprovizionare, cât și normele despre emisiile de metan vor intra în vigoare integral în 2027, același an în care UE va introduce o interdicție totală asupra gazului rusesc.
Guth a declarat că această strategie ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii, prin reducerea colaborării cu furnizori alternativi, mai ales în contextul în care UE trebuie să înlocuiască aproape 50 de miliarde de metri cubi din importurile rusești rămase.
