Deși motivul oficial declarat de Washington este combaterea traficului de droguri, surse din mass-media americană indică faptul că administrația Trump analizează scenarii directe care vizează guvernul lui Nicolás Maduro și controlul asupra resurselor petroliere ale Venezuelei. Ca răspuns, Caracasul acuză „provocări imperialiste” și a dispus mobilizarea forțelor armate, agravând tensiunile dintre SUA și Venezuela.
Administrația Trump analizează opțiuni decisive pentru VenezueIa
Potrivit publicației The New York Times, președintele Donald Trump a fost implicat în ultimele zile în mai multe întâlniri la Casa Albă, în cadrul cărora s-au evaluat diverse variante pentru intensificarea presiunii asupra conducerii de la Caracas.
În timp ce discursul public al președintelui american se axează pe lupta împotriva drogurilor, discuțiile confidențiale au abordat subiecte strategice precum viitorul politic al lui Nicolás Maduro și asigurarea accesului Statelor Unite la rezervele de petrol venezuelene. Recent, Trump a respins o propunere de negocieri în care Maduro oferea concesiuni majore în sectorul petrolier în schimbul renunțării la o eventuală intervenție militară. 
Această lipsă de direcție clară din partea Washingtonului alimentează speculațiile privind o posibilă operatiune de schimbare a regimului, deși secretarul de stat Marco Rubio a asigurat Congresul că „aceasta nu este intenția administrației de la Casa Albă”.
Operațiunea „Southern Spear”: Cea mai amplă desfășurare militară americană în Caraibe din anii ’80
Simultan cu discuțiile politice, Washingtonul a constituit o forță militară remarcabilă în regiune.
Elementul central al acestei mobilizări navale este USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume. Gruparea de luptă include:
Peste 15.000 de militari;
- Un crucișător, mai multe distrugătoare și nave de asalt amfibiu;
- O navă de comandament specializată în apărare antiaeriană;
- Un submarin de atac;
- 10 avioane de vânătoare F-35 staționate în Puerto Rico.
Experții militari subliniază că această desfășurare reprezintă cea mai extinsă dislocare de forțe americane în regiune din ultimele patru decenii. Venezuela a reacționat rapid, anunțând mobilizarea generală a trupelor și echipamentelor sale militare.
Reacția Caracasului: Maduro solicită „vigilență patriotică”
Președintele Nicolás Maduro a făcut apel la mobilizarea cetățenilor din șase regiuni estice ale țării, îndemnându-i la „supraveghere constantă” împotriva ceea ce a numit „navele imperialiste”.
Într-un gest simbolic, Maduro a interpretat pe scenă piesa „Imagine” a lui John Lennon, transmitând un mesaj pentru „pace” în contextul amenințărilor militare ale SUA.
Maria Corina Machado, o figură proeminentă a opoziției și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a transmis un mesaj ferm forțelor armate venezuelene: „Renunțați la arme și nu mai urmați ordinele unui regim criminal pe cale de a se prăbuși”.
Machado afirmă că „30 de milioane de venezoleni” se opun lui Maduro și a cerut armatei să se unească în eforturile de „eliberare a țării”.
Dilema internă a lui Trump: Riscuri politice în interiorul Statelor Unite
O intervenție militară de amploare ar putea provoca tensiuni semnificative în cadrul administrației americane. Un element central al campaniei de realegere a lui Trump a fost promisiunea de a evita implicarea SUA în conflicte internaționale noi.
Vicepreședintele J.D. Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, ambii veterani ai războiului din Irak, și-au exprimat reticența față de o campanie militară de durată.
„Votanții americani nu l-au reales pe Trump pentru a fi implicat într-un război în America Latină”, a avertizat un congresman republican.
Precedente de eșecuri: Evenimente din 2019 și 2002
Criza actuală nu reprezintă prima tentativă a Washingtonului de a influența conducerea de la Caracas. În 2019, administrația Trump a eșuat într-o încercare similară, agravând tensiunile dintre SUA și Venezuela. De asemenea, în 2002, o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Hugo Chávez, susținută de Statele Unite, a avut un rezultat similar.
Specialiștii consideră că situația de acum trimite un mesaj implicit și către Columbia, condusă de Gustavo Petro, un critic cunoscut al politicilor americane în regiune.
