În acest an, au fost economiști care au subliniat posibilitatea ca România să intre în recesiune economică. Nu a fost vorba doar despre pesimism, ci și despre utilizarea unui model de prognoză pentru previzionare.
Datele recente pot întări predicțiile celor care anticipează o perioadă de contracție economică. În trimestrul al treilea, economia românească a înregistrat o scădere de 0,2% comparativ cu trimestrul anterior. Această evoluție atrage atenția, mai ales că, într-o mențiune mai rar întâlnită, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a observat la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației, că diminuarea economică trebuie interpretată ca un semnal de avertizare.
Nu este neobișnuit ca economia să înregistreze o reducere față de trimestrul anterior. Ultima astfel de scădere a avut loc în primul trimestru al anului 2023, cu o valoare minimă de 0,1%. Există totuși economiști care consideră indicatorul trimestrial ca fiind semnificativ pentru identificarea unei tendințe generale. 
Este adevărat că, în termeni anuali, creșterea economică este înregistrează un avans pozitiv, atât în trimestrul al treilea al anului 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior, cât și în primele nouă luni, cu o rată de 1,4%, ajustată sezonier.
O analiză realizată de grupul BCR evidențiază aportul sectorului agricol și al construcțiilor la creșterea PIB-ului, în timp ce producția industrială a înregistrat o scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cererea internă și-a redus ritmul de creștere, determinând o diminuare a vânzărilor cu amănuntul, influențată și de puterea de cumpărare afectată de creșterea inflației. Aceasta a fost impulsionată de majorarea TVA, creșterea tarifelor la energie și majorarea accizelor.
Este posibil ca economia românească să îmbrățișeze o recesiune tehnică? Prognozele oficiale indică contrariul: Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un raport în care estimarea de creștere pentru acest an este de 1%, iar pentru anul următor de 1,4%.
Cu toate acestea, unii economiști independenți vorbesc despre posibilitatea unei recesiuni tehnice, ce s-ar manifesta dacă în ultimul trimestru al anului s-ar consemna o scădere față de trimestrul anterior. În realitate, cea mai mare provocare nu constă în intrarea sau nu în recesiune, ci în diminuarea capacității economiei de a asigura o creștere semnificativă. În urmă cu patru-cinci ani, România înregistra o creștere economică robustă, bazată în principal pe consum. Anul trecut, specialiștii au observat că, pentru un stimul bugetar de 8,6% din PIB, s-a realizat o creștere economică de 0,9%, iar anul acesta, pentru un deficit de 8,4% din PIB, se estimează o creștere de cel mult 1%, posibil incluzând și o scurtă perioadă de recesiune tehnică. Aceste evoluții sunt considerate insuficiente.
De asemenea, evoluția produsului intern brut depinde și de inflație. Banca Națională a realizat o cercetare extinsă asupra prețurilor, în contextul creșterii TVA din luna august. Astfel, au fost monitorizate prețurile a 33.000 de produse alimentare, precum și ale aceluiași număr de mărfuri nealimentare, pentru a evalua impactul creșterii TVA asupra costurilor. Rezultatele au arătat că, pentru 80% dintre alimente, prețurile au crescut simultan cu creșterea TVA, iar pentru o parte dintre mărfuri, aproximativ 13%, majorările de costuri au fost chiar mai mari decât creșterea fiscală.
La produsele nealimentare, majorările de preț au fost mai lente și mai modeste, comparativ cu nivelul de creștere al TVA, ceea ce se explică prin faptul că mulți producători și comercianți au preferat să amâne ajustările de prețuri pentru perioada de toamnă, când de obicei se realinează costurile. Au existat și excepții. De exemplu, creșterea TVA a fost transmisă în prețurile combustibililor doar în proporție de 50%, iar prețurile legumelor, fructelor și ouălor au scăzut chiar în perioada analizată. În concluzie, economia românească se află în proces de ajustare a prețurilor, în principal, în sus, fără a se resimți încă efecte evidente asupra ritmului de creștere economică.
