Mobilitatea militară în Europa este afectată de infrastructura antică, birocrația complicată și diferențele între rețelele feroviare ale statelor membre. Podurile deteriorate, ecartamentele variabile și regulile montane de transport îngreunează rapiditatea deplasării trupelor și echipamentelor din vestul continentului spre flancul estic, unde NATO necesită reacție imediată.
45 de zile pentru mobilizarea unei forțe armate către frontul estic al NATO
Estimările oficialilor UE indică că ar dura în prezent aproximativ 45 de zile pentru a muta o armată din zona vestică către țările de la granița cu Rusia sau Ucraina, însă se urmărește reducerea acestui interval la cinci sau chiar trei zile, conform Financial Times.
Alexander Sollfrank, general german responsabil cu pregătirea țării pentru o astfel de operațiune, a afirmat că fiecare componentă trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. 
„Mobilitatea militară reprezintă o componentă esențială pentru o securitate și apărare eficiente, iar infrastructura adecvată sprijină aliații în asigurarea faptului că forțele pot fi trimise în locațiile potrivite la momentul potrivit”, a declarat un oficial NATO.
transportul pe cale ferată este fundamental pentru mobilitatea rapidă, însă infrastructura europeană continuă să fie un obstacol major. În Rotterdam, doar 9% dintre vehicule pot fi încărcate direct pe vagoane, iar coloanele militare se confruntă cu reguli complicate și documentație excesivă.
Trenurile baltice circulă încă pe ecartament larg de tip rusesc, fiind necesar ca militarii și echipamentele să coboare și să schimbe vagoanele pentru a continua drumul.
Pentru soluționarea problemei ecartamentelor diferite, Estonia, Letonia și Lituania implementează un proiect de 24 de miliarde de euro pentru integrarea în rețeaua feroviară europeană.
Mutarea echipamentelor militate din Spania și Portugalia întâmpină provocări asemănătoare, datorită ecartamentului diferit folosit pe Peninsula Iberică.
Este necesară efectuarea unor lucrări ample la infrastructura rutieră, în special în Germania, care joacă un rol strategic fiind găzduitor al aproximativ 37.000 de militari americani.
În loc de ruta terestră, echipamentele au fost transportate pe mare, de la Marsilia la Alexandroupoli (Grecia), apoi pe cale ferată în România.
„Schengen militar”
Țările NATO, cu excepția Spaniei, au convenit în iunie să își crească cheltuielile pentru apărare până în 2035 la 5% din PIB anual, dintre care 1,5% pot fi alocate pentru infrastructură. În Germania, oficialii militari doresc ca rutinele vitale să fie prioritizate într-un plan de 500 de miliarde de euro pentru renovarea drumurilor, podurilor și căilor ferate.
Un aspect important pentru mobilizarea trupelor spre est este traversarea unor state neutre, ceea ce impune respectarea procedurilor vamale și a regulamentelor civile, inclusiv cele privind programul șoferilor de camioane.
Autoritățile lucrează la un concept de „Schengen militar” menit să uniformizeze regulile pentru deplasarea trupelor. Germania, Polonia și Țările de Jos au semnat anul trecut un acord pentru facilitarea transportului militar transfrontalier.
