Virozele respiratorii reprezintă cele mai frequente afecțiuni acute ale copiilor, mai ales în sezonul rece. Cum putem depăși cu succes această perioadă, ne-a explicat dr. Alexandru Voropanov, medic pneumolog pediatric la Institutul „Marius Nasta” din București, invitatul emisiunii Sănătatea FM.
Afecțiunile sezonului au manifestări diferite. Un copil se plânge că are dureri în gât, altul de dureri de cap, în timp ce unii sunt apatici și somnolenți. Nu trebuie să uităm de febra care apare brusc. Cum diferențiem o răceală comună, gripă sau o infecție cu SARS-CoV-2?
„În cazul febrei, copilul poate avea această simptomatologie atât în infecțiile bacteriene, cât și în cele virale. De multe ori, infecțiile virale se manifestă cu febră mai înaltă, cum este cazul gripei. În gripă, temperaturile pot ajunge la 40-41 de grade Celsius. Prima recomandare ar fi să nu administrăm medicamente la primul episod de febră, la o temperatură de 38-38,5 grade Celsius. Este important să evaluăm starea generală a copilului. Dacă acesta zace și nu interacționează, putem administra un antipiretic, dar și să recurgem la metode fizice pentru scăderea rapidă a temperaturii,” explică dr. Alexandru Voropanov. 
Ce înseamnă metode fizice?
Adesea, pentru micuți, cea mai rapidă și eficientă metodă de reducere a temperaturii este dezbrăcarea. Baia în apă călduță sau dușurile cu apă temperată, de la cald la mai răcoros, sunt la fel de eficiente.
„Procedura de împachetare (comprese sau prosoape) este eficientă pentru reducerea temperaturii, fiind folosită în serviciile de urgență. Totuși, această metodă presupune un șoc termic și poate speria copilul, provocând plâns. Este, totuși, o metodă eficientă, mai ales dacă medicamentele antipiretice precum paracetamol sau ibuprofen nu au acționat imediat. De exemplu, după administrarea unui paracetamol, efectul apare în aproximativ o oră și jumătate, în timp ce ibuprofenul acționează mai rapid. Totuși, practicile variază,” adaugă specialistul.
În prezent, ghidurile nu recomandă administrarea regulată a antipireticelor la fiecare patru ore, alternativ sau la intervale fixe. Acestea trebuie utilizate doar atunci când sunt absolut necesare din mai multe motive: 1. Pentru a monitoriza dacă febra persistă chiar și după medicație nu este indicat. 2. Riscul apariției reacțiilor alergice, care în general nu apar la prima doză, ci după multiple administrări. 3. Procesul de metabolizare hepatică și renală, deoarece medicamentul trece prin ficat și rinichi, organe esențiale și care trebuie protejate. Cu cât ne administrăm mai puține medicamente, cu atât mai bine. Inclusiv, trebuie avut în vedere că pot apărea efecte adverse, precum hipotermia, iar au fost situații în care copiii au fost aduși la spital cu temperaturi foarte scăzute, în urma medicației anti-febră.”
Și nu trebuie să uităm un aspect esențial: febra este un mecanism natural de apărare a organismului. De mii de ani, corpul uman se protejează prin febră, deoarece și virusurile, și bacteriile se multiplică la temperatura normală a corpului, adică între 36 și 37 de grade Celsius. Când temperatura crește, acestea nu se mai pot reproduce, iar sistemul imunitar are timp să distrugă microorganismele. Prin urmare, administrarea medicamentelor împotriva febrei poate inhiba acest mecanism natural și eficient de apărare,” explică dr. Alexandru Voropanov, medic pneumolog pediatric la Institutul „Marius Nasta”.
