Documentul evidențiază că, dacă lockdown-ul ar fi fost instituit cu o săptămână mai devreme, în martie 2020, numărul de decese din primul val ar fi fost redus aproape la jumătate – aproximativ 23.000 de vieți ar fi putut fi salvate.
Raportul citat de The Independent descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și dezorganizată”, dominată de conflicte interne și de influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al prim-ministrului. Cultura organizațională remarca teamă și neîncredere, în timp ce opiniile anumitor oficiali, în special ale femeilor, erau adesea ignorate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau modificate zilnic, facilitând răspândirea rapidă a virusului.
Gravitatea situației, minimalizată
Boris Johnson este criticat pentru că nu a evaluat corect gravitatea situației în primele săptămâni, fiind convins că pandemia „nu va avea un impact major”. Această atitudine optimistă a dus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și izolare, ceea ce a condus inevitabil la implementarea unui lockdown total pe 23 martie 2020. Ancheta indică faptul că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi redus sau chiar evitat. 
Raportul examinează și alte decizii controversate. Programul „Eat Out to Help Out”, lansat în vara anului 2020 pentru susținerea restaurantelor, a fost implementat fără consultarea experților și a subminat mesajele de sănătate publică. De asemenea, încercările guvernului de a relaxa regulile de Crăciun au creat „iluzia de speranță”, ulterior retrasă, generând confuzie și frustrare.
Un alt episod criticat este incapacitatea administrației de a menține continuitatea conducerii în contextul internării lui Johnson cu COVID-19. Dominic Raab, desemnat să preia responsabilitățile, nu avea un plan clar, iar raportul menționează incertitudini despre modul în care s-ar fi gestionat deciziile dacă prim-ministrul ar fi fost indisponibil anterior sau nu s-ar fi recuperat.
Guvernul din Regatul Unit a reacționat „prea puțin și prea târziu”
Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că întregul guvern britanic – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – a răspuns „prea puțin și prea târziu” și că nu a reușit să aprecieze în mod corespunzător amploarea pericolului sau urgența măsurilor necesare. Ea a subliniat dificultățile decizionale întâmpinate, dar și lipsa pregătirii și coordonării care au redus eficiența răspunsului.
Raportul face parte dintr-o anchetă extinsă, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. Se vor publica în curând concluzii suplimentare despre campania de vaccinare, impactul asupra copiilor și tinerilor, precum și răspunsul economic la pandemie.
Reacțiile politice au apărut rapid. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a afirmat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea criză, subliniind că numeroase servicii publice, inclusiv NHS, nu s-au recuperat complet după pandemia COVID-19.
