Sistemul public de pensii din România se apropie de un colaps iminent. Numărul tot mai mare de pensionari și numărul redus de contribuabili activi, precum și gestionarea insuficientă a fondurilor de pensii, pot genera probleme majore în următorii 4 ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul.
Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, anticipează că sistemul public de pensii din România va traversa o perioadă critică în următorii 3-4 ani. În contextul intrării în pensie a generației „decrețeilor”, născuți între anii 1967-1970, presiunea asupra unui sistem deja deficitare va crește semnificativ. La septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, având o pensie medie de 2.773 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Conform datelor INS din martie 2025, rata de dependenta era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050, raportul va ajunge aproape de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.
„Sistemul public de pensii va trebui să depășească un obstacol major în următorii 3-4 ani: ieșirea la pensie a generației „decrețeilor”. Colapsul este deja vizibil, dat fiind deficitul presupus de funcționarea acestui sistem. Sistemul public de pensii nu se poate considera un sistem de pensii adecvat”, afirmă economistul.
Solidaritatea între generații devine tot mai dificil de susținut
Expertul evidențiază că o problemă majoră a sistemului public de pensii o reprezintă contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt economisite pentru pensiile lor viitoare, ci sunt utilizate în prezent pentru plata beneficiilor curente. Generația activă contribuie pentru pensionarii în activitate, însă în viitor va depinde de contribuțiile generațiilor mai tinere, care sunt mai puține ca număr. Păun subliniază că acest mecanism de solidaritate intergenerațională va deveni tot mai dificil de menținut, pe măsură ce populația activă scade și populația îmbătrânește rapid.
„Contribuțiile dumneavoastră și ale mele nu merg către propriile pensii, ci către pensiile celor aflați deja în sistem. În viitor, pensiile noastre vor fi susținute de generațiile tinere, ale căror număr scade. Noi trăim mai mult, ceea ce complică și mai mult funcționarea sistemului, mai ales în contextul creșterii duratei de viață.”
Soluțiile propuse de Păun pentru viitorii pensionari
Pe lângă provocarea demografică, se ia în considerare reducerea ratei de înlocuire a venitului de pensie, de la 40% la 30-35%, ceea ce va însemna venituri mai mici pentru pensionari. Pentru a menține un nivel decent de trai, specialiștii susțin că pensia trebuie să fie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate. În opinia economistului, o strategie eficientă constă în diversificarea surselor de venit pentru pensionari. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei componente: o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale.
„Este din ce în ce mai dificil să susținem o pensie decentă doar din P1. De aceea, susțin că pensia românilor trebuie să fie echilibrată astfel: o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte investiții personale. Baza exclusiv pe P1 devine o iluzie și va deveni tot mai problematică în viitorul apropiat pentru un număr tot mai mare de cetățeni.” explică Cristian Păun.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
În timp ce administrația Bolojan a redus pensiile și încearcă să indifferentieze magistrații pentru lipsa finanțării și lipsa echității, alte țări precum Ungaria, Polonia și Germania se preocupă de soarta vârstnicilor, identifică soluții și majorând considerabil veniturile pensionarilor.
Ce evoluție vor avea pensiile românilor în anul 2026. Cine va beneficia de creșteri de 5% și 9% în anul următor
