Creșterea taxelor și a TVA-ului nu a crescut veniturile la bugetul de stat, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după majorarea cotelor cu două procente. Românii au plătit mai mult și au redus volumul achizițiilor, determinând o scădere de aproape 3% a veniturilor fiscale în septembrie 2025, comparativ cu august 2025, relatează surse oficiale.
Premierul Ilie Bolojan a implementat o politică de austeritate menită să acopere un deficit de aproape 10%. În septembrie 2025, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat 12,20 miliarde de lei din TVA, față de 12,55 miliarde de lei în august 2025. Astfel, veniturile au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, ca urmare a modificării comportamentului de consum al populației. Creșterea TVA-ului s-a transferat în proporție de peste 85% în prețurile de pe raft, făcând produsele de bază semnificativ mai costisitoare. Românii au reacționat prin reducerea numărului de achiziții, iar acest fenomen s-a reflectat într-un declin economic rapid, cu scădere a volumului vânzărilor și a veniturilor la buget. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică evidențiază o diminuare a consumului cu peste 7% de la lună la lună, un procent semnificativ pentru economia bazată pe consumul intern.
Românii devin tot mai precauți în cumpărături
Guvernul Bolojan a declarat frecvent că măsurile de austeritate sunt destinate restabilirii echilibrului bugetar al României. Însă, pentru cetățeni, acestea înseamnă mai puțini bani și o abordare mai prudentă. Consumatorii au renunțat la produse scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai accesibile, fenomen observat de comercianți, care raportează scăderi ale vânzărilor în toate domeniile în care taxele au fost majorate semnificativ. Conform datelor Eurostat, România înregistrează una dintre cele mai rapide descreșteri ale consumului din Uniunea Europeană, de 4,5% în septembrie 2025, fiind depășită doar de Estonia. 
Banca Națională a României previzionează o inflație ridicată până la sfârșitul anului, estimând o rată de aproximativ 9,6% în decembrie. Astfel, politicile fiscale ale guvernului nu pot atinge obiectivele stabilite, deoarece reducerea cheltuielilor din partea românilor contracarează creșterea veniturilor din taxe. Majorarea taxelor nu generează creșteri semnificative ale veniturilor bugetare din cauza scăderii consumului intern.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
România nu ocupă ultimele poziții în toate clasamentele UE, însă inflația din țară rămâne foarte ridicată.
Premierul Bolojan afirmă că „este foarte probabil” ca bugetul pe 2026 să nu fie închis în decembrie, ci să fie extins până în ianuarie.
