Cu aproape 1.500 km de autostrăzi și drumuri de mare viteză planificate pentru finalul anului 2025, România intră într-o etapă nouă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Oficialii, constructorii și experții din domeniu evidențiază progresul remarcabil din ultimii ani, precum și provocările majore pentru următoarea perioadă, pentru a construi o rețea performantă de 3.000 km de drumuri expres și autostrăzi – fiind necesare finanțări, prioritizarea proiectelor și impactul economic semnificativ pe care le pot genera autostrăzile de mare viteză în țară.
Conform estimărilor Ministerului Transporturilor, până la sfârșitul acestui an România va avea aproape 1.500 km, exact 1.480 km, de autostrăzi și drumuri rapide.
Chiar dacă reprezintă doar jumătate din necesar, acest interval simbolizează un moment important: România va depăși Rusia în topul european al rețelelor de mare viteză, fiind imediat după Ungaria.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce au fost deschise pentru trafic peste 80 km de autostradă și drumuri expres, până la finalul anului alte aproape 70 km vor fi disponibile pentru șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7) între Ploiești și Buzău și între Focșani și Adjud. Cu toate acestea, cea mai semnificativă evoluție constă în începutul conectării orașelor majore, de la „cioturi” la rețele extinse.
„Din sfârșitul acestui an vom putea circula de la Craiova la Buzău, iar anul viitor vom putea ajunge până la Pașcani. Vrem să unim întregile regiuni, dar adevărata rețea se va construi doar odată cu traversarea Carpaților”, explică Scrioșteanu.
Evoluția șantierelor: „Progres clar, calitate garantată”
Progresul de pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, din Autostrada Transilvania (A3), construit de firma românească Erbașu, este remarcat prin mobilizare exemplară.
Bogdan Munteanu, managerul șantierului, confirmă că stadiul fizic este „favorabil, aproximativ 65%”, cu o colaborare strânsă între proiectanți, antreprenori și beneficiar.
„Structurile sunt stabile, verificările din teren atestă calitatea, iar micile neconformități au fost remediate rapid. În cazurile în care ritmul a fost mai lent, cauzele fiind adesea condițiile meteo sau ajustările tehnice, echipele și resursele au fost suplimentate”, menționează acesta.
Munteanu subliniază totodată importanța menținerii ritmului și a controalelor tehnice stricte.
„Numai prin monitorizare constantă putem garanta durabilitatea și siguranța investițiilor. România are în lucru șantiere active, cu echipe specializate și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, afirmă Bogdan Munteanu.
Constructorii pot realiza mai mult decât pot finanța autoritățile
În ciuda avansurilor, resursele financiare se apropiau de limite, existând riscul de dificultăți. Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, aduce un avertisment important.
„Avem peste 700 km contractați, iar pe teren se lucrează la peste 150 km. Totuși, sectorul construcțiilor poate executa mai mult decât poate plăti în prezent statul”, afirmă Ciurea.
Potrivit oficialului, pentru Programul Național de Transport sunt alocate proiecte în valoare de 25 de miliarde de euro, însă fondurile disponibile se ridică doar la 5,5 miliarde euro.
„Este urgent să prioritizăm șantierele aflate în curs, mai ales cele aproape de sfârșit. Blocajele în plata antreprenorilor pot duce la revendicări costisitoare pentru stat”, adaugă Ionuț Ciurea.
Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România ar putea inaugura încă 100 km până la sfârșitul anului și subliniază că în 2026 trebuie finalizate proiecte majore, precum Autostrada Moldovei (A7) până la Pașcani (Săbăoani) și Centura A0 a Capitalei.
Efecte economice majore: fără infrastructură, transportatorii pierd anual până la 7 miliarde de euro
Pentru companiile de transport, autostrăzile sunt esențiale pentru competitivitate. Radu Dinescu, secretar general al UNTRR, evidențiază că infrastructura actuală reduce eficiența flotelor românești cu 30–40%.
„Transportatorii din vest efectuează între 12.000 și 14.000 km lunar cu un singur șofer. În România, rar se depășesc 9.000–10.000 km, din cauza vitezei medii mai mici”, afirmă Dinescu.
Această diferență afectează direct competitivitatea națională, conducând la pierderi anuale de între 6 și 7 miliarde de euro, din cauza lipsei unui infrastructuri eficiente.
De asemenea, extinderea rețelei trebuie completată de crearea unor parcări sigure pentru șoferi:
„Șoferii nu pot fi responsabili avariilor sau furturilor de camioane. Este nevoie de locuri de odihnă și parcări conforme cu standardele europene”, adaugă Radu Dinescu.
2026 – anul record pentru infrastructura din România
După aproximativ 200 km inaugurați în 2024 și estimativ 150 km în 2025, anul 2026 se anunță ca fiind cel mai prolific, cu peste 200 km planificați pentru finalizare.
Succesul depinde însă de două condiții esențiale: continuarea finanțării fără întreruperi care să întârzie șantierele și finalizarea marilor coridoare rutiere, precum A7 și A0, pentru a schimba radical mobilitatea regională.
România se află într-un moment decisiv. Poate accelera acordarea fondurilor pentru modernizarea completă a infrastructurii rutiere sau riscă frecvente blocaje financiare, periclitând cel mai ambițios program de investiții rutiere din ultimele trei decenii.
Proiectul „Viitorul începe azi” beneficiază de suportul companiei Constructii Erbașu.
Sfaturi ale autorului:
- A fost lansată licitația pentru modernizarea pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”, în valoare de peste 100 milioane de euro
- Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Reluarea activității este programată pentru sfârșitul anului
- Descoperirea de pe fundul Lacului Vidraru a atras interesul internauților, fiind uimitoare, cu imagini ale unui tezaur dispărut de 35 de ani
- Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar, promițând dezvăluiri complete în dosarul MItă la MApN
- Mircea Dinescu publică corespondența lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Sunt bucuros că aveți memoria atât de scurtă”
