Reducerea deficitului bugetar de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, a fost salutat de Comisia Europeană, care a suspendat procedura de deficit excesiv pentru statele membre UE, inclusiv pentru România.
„În primul rând, este vorba de scăderea deficitului față de anul anterior, față de deficitul din octombrie 2024, când înregistrează 6,2%. În luna octombrie a acestui an, executia bugetară indică un deficit de 5,7%”, a afirmat joi ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.
Este, sigur, benefic faptul că deficitul bugetar a scăzut ca proporție față de PIB. Însă, datoria generată de acest deficit nu se achită în procente din PIB. Se plătește din miliarde de lei din fondurile contribuabililor.
Privind mai atent, deficitul bugetar în cifre absolute: 109 miliarde de lei pentru ianuarie-octombrie 2024 și 109 miliarde de lei pentru aceeași perioadă din 2025. Astfel, deficitul proporțional din PIB a scăzut, dar deficitul în valoare absolută a rămas constant. Care este explicația?
Răspunsul stă în creșterea economică. Cele 109 miliarde de lei din 2024 sunt raportate la un PIB de 1759 miliarde de lei, iar în 2025, același total de 109 miliarde de lei este raportat la un PIB de 1.902 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar din primele 10 luni ale lui 2024 reprezenta 6,2% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2025, 5,7% din PIB.
Sursa: INS.
Nu este negativ ca deficitul bugetar să scadă datorită creșterii economice, adică a creșterii PIB-ului. În fapt, această creștere indică expansie economică: evoluția indicatorului „Produs Intern Brut”, care reflectă valoarea adăugată în economie într-un an, fiind rezultatul proceselor de prelucrare a materiilor prime.
Există însă un aspect important: PIB-ul din 2025 nu a crescut semnificativ din cauza consumului sau a investițiilor, ci în principal ca urmare a inflației.
Evoluția inflației în ultimele 12 luni. Sursa: INS.
Simplu spus, creșterea PIB-ului înseamnă combinația dintre activitatea economică reală și inflație. În cazul în care creșterea activității reale este marginală (+0,3%), singurul factor care a inflamat PIB-ul a fost inflația.
Pe scurt, guvernul poate consideră creșterea prețurilor ca un avantaj: a crescut PIB-ul, a majorat încasările din TVA și a redus deficitul bugetar. Însă, persoanele care suportă majorările de prețuri nu vor fi fericite de „scăderea” indicelui deficitului bugetar.