Deși resursele naturale principale sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă rezultate slabe, fiind sub potențialul real. Studiul „Analiza valorii adăugate și contribuției a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă de bază, procesarea alimentară, distribuția și comerțul agroalimentar” relevă că agricultura în prezent funcționează mai mult ca un blocaj decât ca un catalizator pentru economia României.
România utilizează mai mult de jumătate din suprafața țării pentru activități agricole, fiind una dintre cele mai extinse din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un record de 3,36 miliarde de euro. Acest dezechilibru de aproape un deceniu reprezintă peste 10% din balanța comercială totală a țării. În plus, ultimele date publicate de Eurostat indică clar faptul că, deși dispune de terenuri agricole, România nu maximizează potențialul acestora. Regiunea spaniolă Andalucía produce de zece ori mai mult decât unele regiuni românești și nu datorită condițiilor climatice spectaculoase, ci datorită eficientei în valorificarea terenurilor.
România în top 3 cele mai mari suprafețe arabile din UE
Țara noastră se situează printre statele care exportă materii prime la prețuri mici și importează produse procesate la costuri semnificative. Deși România deține cea de-a treia suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe extinse, importând cantități mari de cereale la prețuri reduse, apoi comercializând în alte forme la prețuri mai mari. Regiunile incluse în topul Eurostat au investit masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigații computerizate, depozite frigorifice și logistica eficientă. În comparație, Andalucía a generat 16 miliarde de euro din agricultură în 2023, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare cultivate, nu figurează printre regiunile cu cea mai mare producție agricolă. 
„La fructe comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 milioane euro la -707 milioane euro. Pentru singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul se reduce la 530 milioane euro, în tendință descrescătoare în ultimii trei ani, din cauza presiunilor de piață și variațiilor de producție.”, afirmă Liviu Neagu, specialist în domeniul afacerilor publice.
Cum poate agricultura românească să contribuie efectiv la economia națională
România nu necesită o revoluție, ci un plan fundamentat pe cererea reală, care să fie inversat pentru a stimula producția. Pe termen mediu, deficitul comercial poate fi redus printr-o reformă structurală în sectorul agroalimentar. Este necesară modernizarea tehnologică a agriculturii primare și a procesării, digitalizarea fluxurilor de producție și investiții în eficiența energetică. În plus, țara trebuie să dezvolte o strategie clară de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agroalimentare, astfel încât să transforme nișele cu potențial în exporturi sustenabile.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei într-o afacere de succes: „Iubeam utilajele, câmpurile și munca agricolă.”
Producții record de grâu și rapiță în anul 2025 în România. Valoarea totală a cerealelor și oleaginoaselor ar putea atinge 28 de milioane de tone
