Cea mai populară taxă pe stâlp nu reprezintă o noutate, ea fiind reintrodusă după o perioadă de absență, având anterior o istoricul similar. Noua contribuție fiscală se referă la construcții speciale, precum stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conducte și alte structuri similare deținute de companii.
Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” reprezintă un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor impozite pe clădiri. Se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte structuri similare, conform publicației BZI.
Aceste structuri nu sunt utilizate ca spații rezidențiale sau de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Companiile proprietare trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea contabilă a acestora. 
O taxă controversată și impactul său economic
Conceptul nu este nou. Taxa a fost introdusă pentru prima oară în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort de creștere a veniturilor bugetare. În acea perioadă, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat reacții negative din partea mediului economic, deoarece multiple industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, depindeau de aceste active. În 2017, taxa a fost eliminate, considerându-se că nu aduce încasările anticipate și că pune presiune inutilă asupra sectorului privat.
Însă, spre sfârșitul anului 2024, această măsură a fost reintrodusă prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reluată pentru anul fiscal 2025. În noua formulă, discuțiile au vizat atât nivelul impozitului, cât și efectul său asupra investițiilor.
Situația cea mai frecvent întâlnită prevede ca societățile private să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele din proprietatea publică, dar administrate de către companii, sunt impozitate cu o cotă redusă, de 0,5%. În plus, s-a introdus posibilitatea acordării unei reduceri pentru plata anticipată, astfel încât societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%.
Controverse și posibile consecințe economice
Discuțiile referitoare la această taxă au fost rapide. Mulți economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri susțin că instituirea acestei taxe poate deveni o povară pe termen lung, deoarece companiile tind să transfere costurile suplimentare către consumatori.
În absenta posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale pentru energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă.
De asemenea, companiile din domenii strategice avertizează că reînființarea taxei poate afecta rentabilitatea proiectelor deja planificate, reducind interesul pentru investiții majore în domenii precum energia, infrastructura sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Estimările arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă modestă raportată la necesitățile bugetare ale țării.
Impactul asupra mediului de afaceri este, astfel, ambivalent. În timp ce statul încearcă să-și consolideze veniturile din diverse surse, companiile afectate consideră că taxa asupra infrastructurilor esențiale poate încetini creșterea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudini în mediul investițional, deja vulnerabil.
În practică, doar societățile care dețin construcții speciale sunt supuse acestei taxe; companiile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. În consecință, mulți se întreabă ce reprezintă taxa pe stâlp, măsura reintrodusă la sfârșitul anului 2024, prin așa-numita „ordonanță-trenuleț” pentru anul 2025.
Recomandarea specialistului: „Taxa pe stâlp” a fost adoptată. Liderul politic a menționat: „Va avea un impact în sectorul privat de aproximativ 300 de milioane de lei”. Se fac precizări oficiale din partea Ministerului Tánczos Barna.
Președintele Consiliului Fiscal afirmă că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea contribuțiilor sociale de sănătate.
