Dacă există persoane care se întreabă de ce România se confruntă cu probleme legate de baraje, este recomandat să consulte raportul Curții de Conturi din 2023, realizat pe baza unei analize a stării acestora. Conform documentului, acumulările de apă sunt într-o stare avansată de deteriorare, fiind abandonate sau având defecțiuni la echipamentele hidromecanice.
Potrivit unui raport de audit din urmă cu doi ani, din totalul de 2.013 baraje, 983 aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță, 221 de baraje dețineau autorizația expirată, iar 809 nu au fost autorizate niciodată.
În anul 2021, au fost identificate 121 de baraje clasificate în categoriile C și D, ale căror proprietari nu sunt cunoscuți. 
„Barajele care nu dețin autorizație de funcționare în condiții de siguranță, dar și cele care nu beneficiază de lucrări de întreținere și reparații și sunt într-o stare critică de degradare, abandonate sau cu defecțiuni la echipamentele hidromecanice, deținute de alți administratori, sau fără un proprietar sau operator legal identificabil, pot reprezenta un risc de inundații, în funcție de condițiile lor, cu potențiale consecințe negative pentru siguranța populației și bunurilor din zonă”, se menționează în raportul Curții de Conturi.
Situația nu este mai bună nici în cazul digurilor de apărare. Nici în acest domeniu nu se deține autorizație de funcționare în condiții de siguranță, iar una dintre cauze este lipsa certificării experților care să evalueze starea de siguranță în timpul exploatării.
Din același raport rezultă că sectorul hidrotehnic suferă de o deficitare gravă de specialiști calificați, precum și de o echipă redusă de personal competent.
„Lipsa acută de experți în domeniul hidrotehnic limitează posibilitatea de aplicare și respectare integrală a măsurilor și responsabilităților referitoare la evaluarea stării de siguranță în exploatare, precum și verificarea conformității cu exigențele de performanță privind siguranța și comportamentul construcțiilor în timp,” se afirmă în document.
Comunicarea între instituțiile de nivel local nu este de asemenea satisfăcătoare, atrage atenția raportul.
„Deși sistemul de gestionare a situațiilor de urgență este organizat corespunzător conform procedurilor în cadrul entităților auditate, fluxul informațional și decizional poate fi afectat de lipsa unei infrastructuri eficiente de comunicare internă și interinstituțională, precum și de colaborarea deficitară cu autoritățile locale (întârzierea transmiterii documentelor, probleme de format sau comunicare ineficientă).”
Această situație afectează planificarea și coordonarea operațională a resurselor implicate în intervențiile pentru gestionarea riscurilor de inundații, conform Concepției naționale de răspuns la asemenea evenimente.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Podul peste Argeș, aflat la doar 20 km de București, s-a prăbușit din cauza deversărilor de la baraje.
Criza apei. Specialiștii avertizează: „Această problemă se va repeta la toate barajele. Se vor confrunta cu aceleași dificultăți în întreaga țară.” Lucrările la Paltinu vor fi reluate în 2026.
