Reforma Bolojan urmărește, de la 1 ianuarie 2026, introducerea unui impozit pentru construcțiile agricole ale fermierilor și agricultorilor, precum sere, silozuri, răsadnițe, pătule și soluții solare. Noua taxa a fost introdusă discret în Parlament. Miercuri 10 decembrie, Curtea Constituțională a aprobat această măsură, care a fost intens contestată de fermieri, ce au apelat în ultimul moment la președintele Nicușor Dan. Specialiștii avertizează că, deși impozitul pe ansamblu poate fi justificat, acesta va avea impact nu doar asupra fermierilor, ci și asupra populației generale. Noua taxă va influența prețurile, care deja au crescut odată cu majorarea TVA, iar România riscă să devină dependentă de importuri. În plus, aceasta reprezintă o descurajare clară a exporturilor de legume și fructe. Deși dispune de un potențial agricol considerabil, România importă 60% din legumele consumate, iar această proporție va crește odată cu aplicarea noii taxe.
Pe lângă o creștere substanțială a costurilor la îngrășăminte, combustibili și energie electrică anticipată pentru anul 2026, fermierii sunt preocupați de noile taxe și impozite din Pachetul Bolojan. S-a modificat baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole extravilane, cauzând o creștere estimată a sumelor datorate cu aproape 135%. Fermierii consideră anormal să plătească impozit atât pe veniturile din activitatea agricolă, cât și pentru clădirile și mijloacele de transport deținute, în timp ce susțin că aceste măsuri complică sustenabilitatea economică a fermelor.
Impozitarea serelelor și solariilor, introdusă în mod discret, solicită intervenția lui Nicușor Dan
Este de notat că această taxă a fost inclusă subtil în pachetul fiscal 2 al proiectului Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că nu va fi introdusă nicio taxă pentru sere sau solarii, susținând că această măsură, „strecurată în lege”, nu a fost decizia politică comună a partidelor aflate la guvernare. De asemenea, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, împărtășește această opinie. Totuși, Curtea Constituțională a aprobat taxa, anterior contestată de AUR. Legea a fost modificată și adoptată în Parlament pe 18 noiembrie, însă a fost contestată de partidul AUR. 
Fermierii solicită președintelui Nicușor Dan să trimită legea înapoi în Parlament, avertizând că majorarea taxelor poate duce la falimentul multor afișări agricole și mici procesatori. Începând cu 1 ianuarie 2026, toate serele, silozurile și depozitele agricole vor fi supuse impozitării, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, fără o scutire totală, conform informațiilor de la Profit.ro.
Taxa pe sere
Conform noilor modificări ale Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele și solarele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Agricultorii avertizează deja că această măsură ar putea avea efecte negative extreme asupra prețurilor legumelor și asupra competitivității pieței locale.
Joi, 11 decembrie, fermierii organizați în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au cerut public președintelui României să nu promulge legea în forma actuală, deoarece ar putea duce la falimentul multor ferme și unități de procesare agricole mici.
„Facem apel la Președintele României să exercite dreptul de a solicita reexaminarea actului legislativ adoptat de Parlament. Aceasta va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text adaptat realităților economice și capabil să susțină toate majorările propuse”, afirmă reprezentanții AAC. Aceștia subliniază că agricultura românească a avut un an dificil, afectată de o secetă severă și de măsuri fiscale agresive care au agravat situația, modificări ce pot pune în pericol viitorul sectorului.
Fermierii avertizează asupra riscurilor pentru securitatea alimentară
Aceștia subliniază că agricultura națională a traversat un an dificil, cu suport pentru majorări de taxe și secete care au distrus producțiile de cultură de bază, precum porumb, floarea-soarelui și soia. Creșterea impozitelor va intensifica presiunea asupra acestui sector critic al economiei.
„Reamintim decidenților că fermierii români formează fundamentul economiei naționale, iar fără ei, stabilitatea economică și securitatea alimentară sunt în pericol. În contextul conflictului global și al incertitudinii privind sprijinul european pentru agricultură, atacurile succesive la acest sector sunt iresponsabile și reprezintă un pericol la adresa securității alimentare a țării”, susțin reprezentanții fermierilor.
Roșiile, printre cele mai importate produse care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024
Anul viitor, aceste construcții vor fi supuse impozitării, ceea ce va duce la scumpiri semnificative ale legumelor. Practic, acest lucru va reduce competiția internă față de importuri, forțând mulți producători locali să-și închidă afacerile. Roșiile sunt printre cele mai importante alimente care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024, fiind în top 10 produse agroalimentare.
Plante aromatice din sera verticală din Prahova
În prezent, legislația fiscală exonerează de impozit clădirile agricole. Noua lege conferă autorităților locale competența de a decide ce construcții sunt scutite sau impozitate. Fermierii vor fi informați în privința procedurilor și termenelor aplicabile de către autoritățile locale.
Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, ajungând la circa 2 milioane de tone, iar importurile au crescut considerabil. Produsele de origine animală nu vor fi ocolite de creșterile de prețuri, deoarece silozurile pentru furaje vor fi și ele impozitate.
Conform INS, în prima jumătate a acestui an, legumele au ieșit din topul celor mai exportate produse, iar deficitul comercial cu legume a ajuns la 432,9 milioane de euro, de peste 4,5 ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Inițiativele Ministerului Agriculturii și APIA de stimulare a producției de legume în spații protejate au crescut suprafețele cultivate cu soluții serale și solarii, ceea ce va duce, previzibil, la creșterea prețurilor pentru produsele locale. Ca urmare, cererea internă de astfel de produse ar putea scădea, iar importurile vor crește.
Economistul Adrian Bența consideră că impunerea acestei taxe este justificată, însă impactul social va fi semnificativ, iar consecințele se vor resimți în prețuri mai mari.
Analist fiscal Adrian Bența / Sursa: Facebook – Adrian Bența
- Aceste taxe vor fi dificil de suportat pentru agricultori și fermieri, ceea ce va duce la creșterea prețurilor. Însă, problema este dacă scutirile acordate până acum pot fi menținute. În cazul în care un consiliu local vrea să-și crească încasările, trebuie să regleze mai atent politica fiscală locală, în funcție de specificul zonei și de producție.
Veronica Duțu: Taxa reprezintă un factor de descurajare pentru producția agricolă. Fermierii solicită stabilitate și predictibilitate
Specialista în fiscalitate, Veronica Duțu, afirmă că imposibilitatea de a plafona impozitarea serelelor, solariilor și silozurilor va genera presiune suplimentară asupra unui sector deja dificil, care funcționează aproape de limita rentabilității.
„Vorbim despre mici și mijlocii producători, mulți de familie, care se confruntă deja cu creșteri de costuri la energie, materii prime, forță de muncă și volatilitate pe piață.
Consultant fiscal Veronica Duțu. Foto: Facebook
Această taxă nu stimulează producția locală, ci crește cheltuielile de operare, ceea ce va reflecta inevitabil în prețul final al legumelor și produselor agricole. Consumatorii vor resimți direct aceste costuri în piață.
Fermierii nu solicită privilegii, ci stabilitate, iar taxarea la momentul investițiilor, depozitării și vânzării duce la o creștere a costurilor. În final, această situație sporește dependența de importuri. Pentru a susține producția autohtonă, infrastructurile agricole precum sere, solarii și silozuri ar trebui încurajate, nu taxate. Acestea reprezintă elemente fundamentale pentru agricultura națională, nu simple „luxuri”.
Impactul pe termen mediu: scăderea competitivității fermierilor români
Experta a realizat o simulare pentru o seră de 1.000 mp, arătând că, pe suprafețe mari, noul impozit poate ajunge la sume de ordinul zecilor de mii de lei.
Pe termen mediu, combinarea taxării și majorării costurilor va duce la reducerea competitivității fermierilor din România. În timp, riscă să fie descurajate investițiile în capacități de producție și depozitare, esențiale pentru autonomia alimentară.
De exemplu, pentru o seră de 1000 mp și o taxă de 2 lei/mp, agricultorul va plăti 1.000 lei anual, reprezentând 50% din valoarea de 2.000 de lei. Agricultorii mici nu vor putea suporta în mod continuu aceste costuri, iar pentru marii producători, impactul va fi semnificativ, afectând multiple hectare de culturi.
Emilian Duca: Autoritățile locale pot reduce semnificativ impozitul
Emilian Duca, consultant fiscal. Foto: ZF
Această măsură depinde în mare măsură de decizia autorităților locale, care pot decide reducerea procentuală a impozitului. Autoritățile pot ajusta nivelul impozitului, astfel încât să nu afecteze excesiv sectorul agricol, în special micii și mijlocii fermieri.
Autoritățile locale din zonele rurale pot diminua impozitul semnificativ, adaptând măsura la specificul local. Aceasta este o soluție pentru a evita afectarea excesivă a micilor producători agricoli și pentru a asigura venituri locale rezonabile. Problema constă în interpretarea legii și aplicarea ei în funcție de particularități. Este esențial ca legislația să fie clară pentru a evita confuziile și pentru a permite administrației locale să gestioneze eficient aceste taxe. În viitor, această măsură poate fi revizuită pentru a nu dăuna micilor agricultori, fiind menită să permită administrațiilor locale să-și gestioneze bugetele într-un mod sustenabil.
„Agricultorii români lamentă excesiv și așteaptă sprijin din partea statului, dar oferă mult mai puțin”
Emilian Duca apreciază că agricultorii se plâng adesea excesiv, însă nu își asigură suportul minim necesar, precum protecția împotriva calamităților naturale.
Este adevărat că orice introducere a unui impozit generează nemulțumire, inclusiv pentru mine, care plătesc taxe mai mari. De exemplu, plătesc dublu la impozitul pe case și mașini. Însă, toți plătesc impozite în această țară, iar această măsură nu pare discriminatorie. Agricultorii lamentă în general, însă nu investesc în măsuri de protecție precum asigurările pentru calamități naturale sau inundații, iar statul trebuie să suporte apoi pierderile.
Se spune că dacă vrei să-ți optimizezi resursele, trebuie să te pregătești din timp, făcând economii și asigurări.
