Economia României se confruntă cu o încetinire semnificativă și incertitudini cu privire la perspectiva viitoare. În primul semestru din 2025, creșterea economică a țării noastre a fost de doar 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, majoritatea organismelor financiare internaționale și-au revizuit estimările în scădere, din cauza măsurilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate. România înregistrează în prezent cea mai mare rată a inflației din Europa, aproape 9%.
Situație dificilă a economiei României
Creșterea economică a încetinit vizibil, investițiile private sunt prudente, iar presiunile asupra bugetului public limitează capacitatea statului de a sprijini economia. În acest context, sistemul bancar rămâne principalul canal de finanțare pentru companii, IMM-uri și gospodării. Mai mult, premierul Ilie Bolojan afirmă că țara se află într-o situație economică dificilă și este foarte posibil ca România să intre în recesiune tehnică.
Realitatea dură a situației din țara noastră reflectă o problemă mult mai amplă, care afectează întreaga Uniune Europeană. Pentru prima dată de la criza financiară, principalul risc pentru stabilitatea financiară a Occidentului nu mai constă în fragilitatea sistemului bancar, ci în stagnarea creșterii economice. Economia Europei a stagnat în timp și a devenit mai vulnerabilă, refuzând să-și asume riscuri pentru investiții și dezvoltare.
Regulamentul european este excesiv de complex și lent pentru economia actuală
Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au solicitat în unanimitate Comisiei Europene simplificarea și eficientizarea cadrului de reglementare financiară. Pentru prima dată, toate statele membre, deși cu interese divergente, au recunoscut că sistemul european de reglementare este prea dificil, prea complex și prea lent pentru provocările economiei moderne. După mai bine de un deceniu, Europa resimte o reducere a capacității băncilor de a finanța economia reală, iar contextul geopolitic instabil, cu tranziții costisitoare și competiție globală acerbă, amplifică această problemă.
Creditele bancare asigură circa 80% din finanțarea datoriilor companiilor
Economia europeană depinde în proporție de aproximativ 80% de creditele bancare pentru finanțarea datoriilor companiilor mari. Problema se intensifică din cauza suprapunerilor de reglementări, care, pe lângă cerințele de capital, impun amortizări suplimentare și așteptări conservatoare, funcționează ca obligații noi de capital. Estimările indică faptul că aceste cerințe reduc capacitatea de finantare a instituțiilor bancare europene cu între 2,4 și 4,1 trilioane de euro, echivalentul a 100 de milioane de credite pentru IMM-uri, 20 de milioane de ipoteci sau suma totală necesară pentru tranzițiile verzi, digitale și de apărare ale Europei.
Abordarea altor economii importante în fața acestei situații
În timp ce Europa amână luarea măsurilor necesare, deși are claritatea asupra pașilor de urmat, alte economii au început ajustări ale politicilor lor. Statele Unite au relaxat anumite cerințe din pachetul „Basel III” și au redus condițiile de capital pentru a sprijini creditarea și investițiile. Marea Britanie a urmat exemplul SUA, iar Banca Angliei a revizuit în jos cerințele de capital pentru a facilita capacitatea de finanțare. Mesajul comun este clar: „Pentru a stimula creșterea economică, nu se pot continua restricțiile asupra instituțiilor financiare”.
FILM: CEO-ul Morgan, Jamie Dimon, asistă la inaugurarea noului sediu francez al JPMorgan din Paris, Franța, 29 iunie 2021. Michel Euler/Pool via REUTERS
Europa dispune de resursele necesare, are bănci solide, companii competitive și un potențial imens de inovare. Ceea ce îi lipsește este un cadru instituțional care să transforme stabilitatea într-un motor de creștere economică, nu într-un obstacol. Directorul executiv al J.P. Morgan afirmă că slabiciunea Europei nu reprezintă doar o problemă internă, ci și un risc global, iar stagnarea acesteia o face mai dependentă, mai vulnerabilă și mai puțin relevantă din punct de vedere strategic.
Recomandarea autorului:
România încetinește, în timp ce Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii adoptă bugete predictibile și urmăresc performanță economică, în timp ce România menține un ritm lent. Bolojan anunță că situația bugetului va fi prelungită până în ianuarie 2026.
Țara noastră înregistrează cea mai mare rată a inflației din cadrul Uniunii Europene, aproape 9%, în timp ce media europeană este de 2,4%, fiind dublu comparativ cu următoarea țară în clasament.
