Cancelarul german Friedrich Merz a făcut o ultimă încercare de a obține sprijinul liderilor Uniunii Europene pentru utilizarea a 210 miliarde de euro din rezervele suverane rusești înghețate, în scopul de a sprijini Ucraina.
Inițiativa sa a fost însă blocată după ce a realizat că nu are în sprijin un partener crucial, și anume președintele Franței, Emmanuel Macron.
În săptămânile premergătoare summitului de joi de la Bruxelles, președintele Emmanuel Macron nu a respins public propunerea provenită din Berlin. 
Totuși, în privat, echipa sa a exprimat îngrijorări cu privire la fundamentul legal al planului și a menționat că Franța, aflată sub presiune datorie, ar putea avea dificultăți în a oferi garanții naționale în cazul unei solicitări rapide de returnare a activelor către Moscova.
Tot mai multe state, precum Italia și Belgia, au început să se opună acestei inițiative, belgienii respingând planul încă din start, datorită faptului că dețin cea mai mare parte a activelor rusești.
În acest context, Emmanuel Macron s-a alăturat taberei critice față de inițiativă, iar propunerea germană a fost abandonată.
„Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească un preț pentru această decizie”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care a avut cunoștință directă despre discuțiile de joi.
„Însă, fiind atât de slab, nu a avut altă opțiune decât să se alinieze în fața Giorgiei Meloni.”, a adăugat acesta.
Conform unei analize Financial Times, situația actuală evidențiază o schimbare clară de raporturi între cele două principale puteri ale Uniunii.
Germania devine motorul inițiativelor, în timp ce Franța preferă amânarea acestui proces. După numirea lui Merz la conducerea guvernului în mai, Berlinul a lansat un program vast de investiții în apărare și infrastructură, în valoare de până la un trilion de euro pentru următorii zece ani.
Simultan, Parisul se confruntă cu o datoriă publică ridicată și cu o stabilitate politică fragilă, în contextul finalului mandatului lui Emmanuel Macron.
Acest dezechilibru a redus șansele unei colaborări solide franco-germane, care anterior sta la baza deciziilor majore ale Uniunii Europene în domenii externe.
„La Bruxelles prevalează sentimentul că Berlinul are influență dominantă și că rolul Franței este insuficient.”, a afirmat Georgina Wright, specialistă în politică europeană la Institut Montaigne.
Friedrich Merz și-a propus să îmbunătățească relația cu Parisul, după perioada de indecizie din timpul fostului cancelar Olaf Scholz, când Germania a frecvent evitat voturile europene din cauza conflictelor interne din coaliție, cunoscut sub denumirea de „votul german”.
După victoria creștin-democraților în alegerile din februarie, Friedrich Merz a prioritizat reconstrucția legăturilor cu Franța.
Planul său viziona întărirea apărării europene, în contextul relației tensionate cu SUA, promovarea energiei nucleare și diminuarea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.
Însă, situația politică de la Paris i-a limitat manevrele, mai ales în chestiuni cu impact financiar.
„Este o inversare totală a rolurilor între Macron și Merz. În ultimii ani, teoria dominantă la Élysée era că slăbiciunea Germaniei compromite capacitatea de acțiune a Europei.”, a explicat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la Eurasia Group.
„Acum, avem un cancelar ce înțelege geopolitica, care vrea să se implice și să sprijine mai mult Europa.. însă Parisul nu își poate îndeplini partea sa de înțelegere.”
Acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur
Un subiect controversat al summitului a fost pactul comercial UE – Mercosur, negociat de peste 25 de ani cu state din America Latină.
Friedrich Merz a insistat pentru semnarea acordului până la sfârșitul lunii decembrie și a sugerat un vot în care Franța risca să fie minoritară.
Macron a reușit din nou să obțină sprijin de la Giorgia Meloni, premierul Italiei, care a reprogramat discuțiile pentru câteva săptămâni, blocând astfel o posibilă victorie politică pentru cancelarul german, Friedrich Merz.
„Ambele părți recunosc că relația trebuie să funcționeze mai eficient, că nu a mers sub conducerea lui Scholz”, a declarat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung.
„Însă, Franța se află sub o presiune mai mare, ceea ce face ca diferențele fundamentale dintre cele două state să reaprindă conflictele. Domeniul comerțului este unul dintre aceste puncte sensibile.”
Chiar și așa, summitul de la Bruxelles a avut un rezultat pozitiv, mult așteptat.
Liderii Uniunii Europene au aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din fondurile comunitare.
Un oficial de la Elysee a subliniat că Emmanuel Macron și-a asumat un rol decisiv în această convenție.
„Obiectivul Franței a fost mereu acela de a oferi Ucrainei claritate financiară pentru următorii doi ani. Am fost receptivi la propunerile de finanțare și am colaborat pentru a găsi o soluție care să atingă acest scop.”, a transmis sursa.
Giorgia Meloni și-a reiterat sprijinul pentru acordul Mercosur în luna următoare, facilitând chiar și în lipsa aprobării din partea Franței semnarea acestuia.
„În privința Mercosur, Franța a câștigat poate câteva săptămâni, dar a pierdut bătălia. În orice caz, nu există o conducere comună, Merz fiind cel care exercită presiuni.”, a menționat Joseph de Weck.
Friedrich Merz a declarat că îi este satisfăcut de rezultatul summitului și a afirmat că soluția finală este chiar mai favorabilă decât planul său inițial.
El a precizat că activele rusești pot continua să joace un rol în rambursarea împrumutului. „Facem o plată în avans, dar aceasta este garantată de activele rusești.”, a explicat el.
