În numai doi ani, o nouă categorie de medicamente a realizat ceea ce alte tratamente au durat decenii să obțină. Medicamentele pentru suprimarea apetitului, precum Mounjaro sau Ozempic, au devenit rapid populare printre utilizatori: 2,5 milioane de persoane le folosesc deja în Regatul Unit. Dintre aceștia, un milion s-au înscris în ultimele șase luni. Aceasta înseamnă una din 20 de persoane adulte, conform Financial Times.
În comparație, statinele (medicamente utilizate pentru gestionarea colesterolului, cu beneficii dovedite pentru sănătate pe termen lung) au avut nevoie de 17 ani pentru a atinge același nivel de popularitate. Diferența evidențiază importanța pe care o are această tendință pentru consumatori.
Mai ales că aceste pastile nu sunt deloc ieftine. Mulți utilizatori plătesc din buzunar până la 3.000 de lire pe an pentru tratament. Și nu este vorba doar despre persoanele cu venituri mari: tot mai multe persoane cu salarii modeste aleg să renunțe la alte cheltuieli esențiale pentru a-și permite aceste medicamente. Cererea atât de mare a generat chiar apariția pe piață a unei piețe negre. 
De ce această obsesie? Pentru că, dincolo de aspectul sănătății, importanța felului în care arătăm este foarte mare. Cumpărătorii de Mounjaro nu doar doresc să se simtă mai bine, ci și să arate mai atrăgător. Pe măsură ce aceste medicamente vor deveni mai accesibile și sub formă de tablete, nu doar injecții, impactul lor social va fi semnificativ.
Posibil sfârșit al „cultului alimentației nesănătoase”?
Pentru decenii, industria alimentară și consumatorii au fost prinși într-un cerc vicios. Companiile au devenit extrem de abil în crearea de produse care combină perfect gusturile. În timp ce consumăm mai mult, producțiile cresc, profitabilitatea crește, însă sănătatea populației se degradează.
Acest „ciclu al alimentelor nesănătoase” începe să fie închis. Nu prin educație nutrițională sau forța voinței, ci prin abordări farmacologice. Medicamentele de tip GLP-1 nu sunt simple „pastile de slăbit”: ele modifică percepția creierului față de recompensă și reduc semnificativ pofta pentru alimentele ultraprocesate.
Rezultatul? Utilizatorii acestor medicamente consumă cu 15% până la 35% mai puține calorii. Și nu întâmplător. Ei abandonează în special alimentele cele mai profitabile pentru industrie: snacks-urile, dulciurile, preparatele grase.
Pentru un producător de gustări, o scădere susținută de doar 5% a volumului vândut poate duce la probleme majore. Fabricile nu pot fi reduse rapid. Astfel apar «linii de producție blocate»: utilaje uriașe dedicate fabricării a milioane de batoane de ciocolată sau pungi de chipsuri, pentru care cererea începe să scadă.
Impact neașteptat asupra micilor magazine
Nici secțiunea de retail nu rămâne nevăzută, însă efectele surprind. Cele mai afectate pot fi magazinele de cartier, dependente de cumpărături impulsive: dulciuri, gustări sărate, alcool, țigări, produse vape. Studiile indică faptul că medicamentele pentru controlul apetitului reduc dorința de achiziție pentru aceste alimente.
Multe companii de alimentație încep să înțeleagă amploarea transformării. Unele rămân în negare, altele încearcă soluții variate, precum lansarea de game „speciale” pentru utilizatorii acestor medicamente. Însă adevărul este că nu se poate elimina zahărul și grăsimile din produsele create pentru a deveni addictive și să aibă același succes de piață.
Unele grupuri aleg pur și simplu să renunțe la brandurile vulnerabile. De exemplu, Unilever și-a divizat recent afacerea de înghețată, evaluată la miliarde de euro.
Tendința forțează industrie să-și rethinke modelul de afaceri
Date preliminare sugerează că anul 2025 ar putea fi primul din istorie în care volumul total de alimente consumate în SUA va scădea. Aceasta determină industria să-și adapteze strategiile de business.
Consumatorii vor ca fiecare masă să ofere valoare reală. Se observă o direcție clară spre alimente dense în nutrienți, bogate în proteine și micronutrienți, pentru a evita deficiențele și pierderea masei musculare.
Pentru producători, aceasta înseamnă dezvoltarea de produse noi, pe porții mai mici, justificate prin calitate autentică, nu doar prin gusturi care creează dependență, și ambalaje inovatoare.
De asemenea, supermarketurile trebuie să evolueze, oferind zone de tip grab-and-go cu gustări proteice, suplimente, mese echilibrate. Programele de fidelizare ar trebui să pună accent pe nutriție, nu doar pe volum, consolidând poziția acționarilor ca parteneri de încredere în sănătatea consumatorilor.
Este clar: economia bazată pe consumul de junk food va fi restructurată. Doar companiile care se adaptează la noua fiziologie a consumatorilor, promovând alimentația sănătoasă, vor reuși să supraviețuiască.
RECOMANDAREA AUTORULUI
Tinerii atrași de „pastila minune” pentru pierdere în greutate: pericolele reale
Specialiștii avertizează asupra riscurilor asociate cu utilizarea medicamentului OZEMPIC pentru scădere în greutate, inclusiv tulburări alimentare și dependență.
Greșelile periculoase și medicamentele fără prescripție medicală care nu trebuie combinate cu alcoolul
