Capitala Ungariei a fost oficial reclasificată în categoria „neașteptate” de agenția de rating Moody’s, într-un moment extrem de delicat din punct de vedere politic și economic. Decizia se referă direct la situația bugetară a Budapestei și la conflictul deschis dintre administrația locală, condusă de primarul liberal, și guvernul național al premierului Viktor Orban. Conform Moody’s, orașul întâmpină probleme grave de lichiditate, iar riscul ca Budapesta să nu-și poată onora toate obligațiile financiare până la sfârșitul anului 2025 a crescut considerabil, informează Reuters.
Reclasificarea mută Budapesta din categoria investițională în zona de risc crescut, un semnal negativ pentru creditorii și investitorii, și reprezintă o lovitură simbolică pentru una dintre cele mai importante capitale din Europa Centrală.
De ce a fost destinată Budapesta categoria „neașteptate”
Moody’s a redus ratingul orașului de la Baa3 la Ba1 și a inclus Budapesta în supraveghere pentru o posibilă nouă retrogradare. Agenția evidențiază, în primul rând, slăbiciunea lichidităților orașului și incertitudinea legată de transferurile financiare de la bugetul central. 
„Inc tradibilitatea privind momentul și primirea transferurilor obișnuite, combinate cu un nivel extrem de redus al lichidităților pentru a face față șocurilor neprevăzute de numerar, amplifică semnificativ riscul creditării pe termen scurt”, a transmis Moody’s într-un comunicat oficial.
Potrivit evaluării agenției, capacitatea Budapestei de a rambursa datoriile până la 31 decembrie 2025 este pusă sub semnul întrebării, ceea ce ar putea conduce chiar la accelerarea plăților pentru împrumuturile pe termen lung.
Conflictele cu guvernul Orban și „taxa de solidaritate”
Un element central în decizia Moody’s este disputa financiară dintre Primăria Budapestei și guvernul condus de Viktor Orban. Orașul trebuie să plătească statului o „taxă de solidaritate”, care a crescut cu 31% într-un singur an, atingând 76 de miliarde de forinți în 2024 și fiind estimată la 89 de miliarde de forinți în 2025.
Această sumă reprezintă aproximativ 21% din veniturile estimate ale orașului și depășește fondurile primite de Budapesta de la guvernul central. Conform Moody’s, procesele legale în curs legate de această taxă „adaugă instabilitate sistemică și periclitează procesul de planificare bugetară și gestionarea numerarului local”.
Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a reacționat dur, afirmând că retragerea din categoria investițională rezultă din „politica fiscală irațională și mioapă” a guvernului.
Context politic și presiuni din partea Uniunii Europene
Decizia Moody’s survine într-un context politic tensionat, cu alegeri parlamentare anticipate în Ungaria în primăvara anului următor. În paralel, Ungaria se confruntă cu blocarea parțială a fondurilor europene, ca urmare a disputelor cu Bruxelles-ul privind statul de drept și standardele democratice – acuzații negate constant de guvernul Orban.
Moody’s a menționat în mod explicit că întârzierea fondurilor europene contribuie la agravarea situației financiare generale a țării și, implicit, la presiuni asupra autorităților locale.
Un semnal de alarmă care depășește limitele Budapestei
Deși prim-ministrul Orban a afirmat că guvernul este dispus să ofere ajutor financiar capitalei, avertismentul Moody’s rămâne sever. Retrogradarea Budapestei nu reprezintă doar o problemă locală, ci și un semnal de alertă privind tensiunile dintre autoritatea centrală și administrațiile regionale, într-o Ungarie deja afectată de presiuni economice și politice.
Pentru Budapeste, includerea în categoria „neașteptate” înseamnă costuri mai mari de finanțare, credibilitate diminuată și o marjă de manevră bugetară tot mai restrânsă, exact în perioadă în care stabilitatea financiară ar fi fost esențială.
