Anul 2025 reprezintă un punct de referință pentru infrastructura rutieră din România. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, afirmă că acest an marchează consolidarea conectivității regionale prin autostrăzi rapide, contribuind direct la reducerea timpilor de deplasare și la impulsionarea creșterii economice.
Kilometri de autostradă inaugurați în 2025
„Încheiem un an record pentru infrastructura rutieră națională. Rezultatele din 2025 nu sunt doar cifre în rapoarte, ci reprezintă ore câștigate de cetățeni în trafic și regiuni istorice unite prin autostrăzi de mare viteză!”, a declarat Cristian Pistol, într-un comunicat oficial.
Potrivit oficialului, în 2025, România a atins suma de 1.418 kilometri de drumuri rapide, după ce pe parcursul anului a fost deschisă circulației o suprafață adițională de 146 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. 
Un progres semnificativ a fost realizat prin extinderea rețelei pentru a conecta Moldova cu Muntenia, prin deschiderea a încă 95 de kilometri din Autostrada A7.
„De acum, de la București la Adjud (250 km), circulăm exclusiv pe autostrăzi (A3 și A7)”, explică șeful CNAIR, subliniind impactul major asupra mobilității și dezvoltării regionale.
O altă realizare strategică constă în conectarea Olteniei cu Dobrogea. Prin legătura dintre Drumul Expres 12 și Autostrada A1, șoferii pot parcurge, pe o distanță de aproape 465 km, între Craiova și Constanța, doar pe drumuri rapide. Această legătură reduce semnificativ timpii de deplasare și sprijină transportul de mărfuri către Portul Constanța.
Performanță și pentru București în 2025
Argeșul a devenit parte integrantă a rețelei moderne de infrastructură, odată cu finalizarea secțiunii 5 a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, care creează un coridor continuu de la Curtea de Argeș până la Constanța, pe o distanță de 395 km. Proiectul a fost considerat unul dintre cele mai complexe din România.
De asemenea, Bucureștiul a beneficiat de progrese importante în dezvoltarea infrastructurii.
„Am finalizat complet semi-inelul sudic al autostrăzii de circumvalare A0 (51 km), facilitând conexiunea strategică între A1 și A2 pe Coridorul IV Pan-European”, a menționat Cristian Pistol. Această realizare contribuie la reducerea aglomerației în capitală și la optimizarea traficului de tranzit.
La Cluj-Napoca, finalizarea legăturii dintre A3 și DN1 (DEx4) a adus un beneficiu imediat pentru șoferi. Proiectul permite economisirea unei perioade considerabile pentru cei care tranzitau anterior orașul Turda, reducând presiunea pe traficul urban.
Previziuni pentru 2026, un an revoluționar pentru autostrăzile din România
Privind spre viitor, conducerea CNAIR anunță un an 2026 „mai ambițios”, cu un obiectiv de 250 de kilometri de autostrăzi noi. Printre priorități se află finalizarea a încă 125 km din Autostrada A7, care va permite circulația pe autostradă până la Pașcani, precum și închiderea inelului nordic al A0, creând o legătură continuă de 578 km între Pașcani și Constanța, prin A7–A3–A0–A2.
Un moment important va fi inaugurarea secțiunii 4 a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni.
„Se va da în trafic Tunelul Momaia, primul tunel rutier din România construit prin metoda austriacă”, a precizat Cristian Pistol. În 2026, se vizează finalizarea sectorului Margina–Holdea, inclusiv a tunelurilor, și deschiderea a 68 km pe Autostrada Transilvania, între Târgu Mureș și Borș.
În prezent, 654 km de drumuri rapide sunt în construcție, iar 374 km sunt în faza de licitație sau semnare a contractelor pentru extindere.
„Continuăm dezvoltarea rețelei de autostrăzi pentru a conecta toate regiunile istorice ale României. Aceasta reprezintă șansa de a intra în topul economiilor performante din Europa”, a afirmat oficialul CNAIR.
