Radu Miruță a afirmat că nu anticipează un scenariu extrem, deoarece „nu aduce beneficii nimănui o ruptură a NATO”.
„Statele membre sunt mai vulnerabile individual. Nu este vorba doar despre România, Franța sau Marea Britanie, ci despre interesele fiecărei țări care beneficiază de apartenența la NATO. Discuțiile au început odată cu declarațiile referitoare la Groenlanda, deoarece un stat membru NATO menționează că nu există nicio metodă, inclusiv atacul asupra altor state NATO. Astfel, condiția de a fi parte a alianzței a fost pusă sub semnul întrebării”, afirmă Miruță, la Antena 3 CNN.
În același timp, presa britanică a relatat că Regatul Unit discută cu Germania și Franța pentru trimiterea de trupe în Groenlanda. În context, Miruță a fost întrebat despre reacția României în cazul unei solicitări din partea aliaților europeni. 
„Există două scenarii posibile. Unu, în cazul în care această acțiune se face conform articolului 5, adică o țară membră NATO este atacată și celelalte devin obligate să intervină, decizia fiind luată la nivelul NATO. Al doilea scenariu implică formarea unei coaliții voluntare, când trimiterea de trupe se face fără invocarea articolului 5. În astfel de situații, decizia o ia Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), urmată de votul Parlamentului României privind trimiterea sau nu a forțelor. Pentru o situație similară, decizia României și a CSAT este clară: nu trimitem militari în Ucraina. Totuși, această decizie poate fi influențată de riscul suplimentar reprezentat de Federația Rusă”, a explicat Miruță.
