Tensiunile transatlantice privind viitorul Groenlandei au atins un nou punct critic joi, după ce Guvernul danez a adoptat o poziție fermă la adresa secretarului general NATO, Mark Rutte. În contextul în care liderii Alianței și președintele american Donald Trump au anunțat elaborarea unui „cadru” pentru soluționarea disputei arctice, Copenhaga a clarificat că nicio entitate externă nu are autoritate asupra teritoriului său. Premierul danez, Mette Frederiksen, a subliniat că, deși există progrese în procesul de de-escaladare, situația rămâne „complexă și gravă”.
Limitele mandatului NATO: „Numai Danemarca și Groenlanda pot decide”
Poziția oficială a Danemarcei reprezintă un răspuns direct la negocierile dintre Mark Rutte și Donald Trump. Premierul Frederiksen a fost clară în declarațiile sale:
„Putem discuta toate aspectele politice – securitatea, investițiile, economia – dar nu putem discuta suveranitatea noastră.”
Aceasta a adăugat că deciziile referitoare la insula arctică sunt exclusiv în competența autorităților de la Copenhaga și Nuuk.
Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a reafirmat această poziție, afirmând că Rutte „nu poate negocia un acord” în numele acestor entități. Totodată, a recunoscut eforturile constante ale liderului NATO de a menține unitatea alianței, considerând că sporirea securității în Arctica reprezintă un avans pozitiv, motiv pentru care a concluzionat:
„Astăzi suntem într-o poziție mult mai bună decât ieri.”
Planurile lui Mark Rutte pentru începutul anului 2026
De la Forumul Economic Mondial de la Davos, Mark Rutte a împărtășit detalii despre viziunea sa strategică. A declarat pentru Reuters că aliații occidentali trebuie să își intensifice prezența în regiune, sperând ca noile măsuri de securitate să fie implementate cât mai rapid.
„Sunt încrezător că putem realiza acest lucru destul de repede. Sper ca până la începutul anului 2026 să se poată concretiza”, a afirmat secretarul general al NATO.
Obiectivul principal al acestui plan este prevenirea influenței rivalilor geopolitici. Rutte a explicat că prioritară este asigurarea că „chinezii și rușii nu vor avea acces la economia Groenlandei sau dinspre Groenlanda din punct de vedere militar”. Această poziție pare să fi calmat retorica președintelui Trump, care s-a distanțat joi de amenințările anterioare de ocupare a insulei sau de impunere a unor tarife vamale de 10% asupra aliaților europeni.
Reacția Europei: Prudență și „măsuri de retorsiune”
Deși Donald Trump a declarat că a obținut un „acord pe termen lung, de excepție”, axat pe securitate și resurse minerale, liderii europeni păstrează o poziție precaută. Friedrich Merz, cancelar german, a salutat schimbarea de ton a liderului de la Washington, însă a subliniat la Davos importanța încrederii:
„Noi, europenii, și, în special, germanii, înțelegem cât de valorosă este încrederea pe care se bazează NATO. Într-o epocă a marilor puteri, și Statele Unite vor depinde de acest nivel de încredere.”
Prudența este împărtășită și de vicecancelarul german Lars Klingbeil, care a avertizat că Europa trebuie să fie activă și să nu stea cu mâinile în sân. În același timp, oficialii de la Bruxelles s-au reunit de urgență pentru a analiza posibile măsuri economice dure, inclusiv o „strategie de retorsiune” ce ar putea implica tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA și restricții asupra serviciilor digitale, în cazul în care Washingtonul nu va renunța la retorica de tip „noul colonialism”.
În prezent, discuțiile se îndreaptă spre renegocierea pactului de apărare din 1951. Premierul Frederiksen a reafirmat disponibilitatea pentru dialog privind securitatea, inclusiv integrarea în sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome”, cu condiția esențială: „respectarea integrității teritoriale”.
