Neptun Deep, cel mai amplu proiect energetic al României și una dintre cele mai importante investiții strategice din regiune, cu o valoare de 4 miliarde de euro, ridică probleme serioase de securitate. Proiectul de extragere a gazului la adâncimi mari în Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este preconizat să înceapă producția în toamna anului următor, însă nu beneficiază de protecția Articolului 5 din Tratatul NATO. Autoritățile române subliniază responsabilitatea directă a statului în protejarea infrastructurilor critice, precum și sprijinul partenerilor strategici în afara cadrului NATO.
Sursa: Wood Mackenzie Lens
Se estimează că Neptun Deep va produce anual aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz de calitate superioară, potențialul transformând România într-un stat autonom din punct de vedere al aprovizionării cu gaze și într-un important exportator în regiune. În total, rezervorul are cel puțin 100 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul consumului românesc pentru 10 ani. 
De ce nu se aplică Articolul 5 din Tratatul NATO pentru Neptun Deep
Este foarte probabil ca România să nu beneficieze de sprijinul aliaților în cazul problemelor legate de securitatea acestei investiții. Amplasarea proiectului Neptun Deep creează o problemă juridică și strategică majoră deoarece se află dincolo de limita apelor teritoriale românești, ce se întind până la 12 mile marine de țărm (aproximativ 22,2 km). Conform articolului 9 din legea 17/1990, Zona Economică Excluzivă a României se află în afara mării teritoriale. Astfel, țara noastră are dreptul să exploateze resursele din această zonă, dar nu are suveranitate deplină, așa cum deține pe uscat sau în apele teritoriale.
„Conform legii 17/1990, articolul 9, Zona Economică Excluzivă a României este situată în spațiul marin al litoralului românesc dincolo de limitele apelor mării teritoriale, în care România exercită drepturi suverane și jurisdicție asupra resurselor naturale ale fundului marin, subsolului și coloanei de apă de deasupra, precum și în activitățile de explorare, exploatare, protecție, conservare a mediului și gestionare a acestora.”
În această situație, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a atras atenția că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică automat pentru protejarea zonei Neptun Deep.
„Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Apărării colective a zonei economice exclusive,” a explicat generalul Gheorghiță Vlad.
„Este responsabilitatea statului român să protejeze întreaga infrastructură”
Deși Șeful Statului Major al Apărării a menționat că Neptun Deep nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO, el a subliniat că apărarea infrastructurilor critice și protejarea acestora reprezintă o misiune a Ministerului de Interne. În plus, a menționat că Ministerul Apărării Naționale va oferi sprijin în promovarea intereselor naționale ale României.
„Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat pentru protejarea zonei economice exclusive de către NATO. Totuși, aceasta nu înseamnă că nu ne apărăm propriile zone. Sunt convins că în astfel de situații vom beneficia de sprijinul partenerilor și aliaților pentru apărarea intereselor naționale,” a spus generalul Gheorghiță Vlad.
Referindu-se la platformele care urmează să fie instalate în sectorul din Marea Neagră exploatat de Neptun Deep, șeful Statului Major al Apărării a comunicat că „toate platformele petroliere reprezintă teritoriu național”.
„Când vorbim despre infrastructură critică, ne referim și la cablurile submarine și la conductele de comunicație, la toate elementele submarine. Este responsabilitatea statului român să protejeze întreaga infrastructură și să promoveze interesele în zona economică exclusivă.”
Fostul ministru de Externe al României consideră că „problemele din regiună trebuie rezolvate de România”
Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a confirmat faptul că zona economică exclusivă a României nu beneficiază de protecția Articolului 5 din NATO. El consideră că România trebuie să-și asume propria apărare în cazul unei agresiuni în această zonă.
„Din această perspectivă, dacă cineva acționează cu rea-voință din proximitatea estică și nu respectă dreptul internațional, pot apărea probleme cu care trebuie să ne confruntăm singuri. O altă situație problematică o reprezintă împărțirea zonelor, având în vedere adâncimea mare a apelor în anumite regiuni, precum peninsula Crimeea. Aceasta poate genera interpretări de rea-credință în privința drepturilor suverane ale statelor în raport cu partajul”, a spus Cristian Diaconescu.
Potencial economic uriaș al proiectului Neptun Deep pentru România
Pe lângă riscurile de securitate, specialistul în piețele internaționale, Claudiu Cazacu, a vorbit despre beneficiile economice ale proiectului Neptun Deep, afirmând că România ar putea ajunge lider în Uniunea Europeană în producția de gaze.
„România ar putea ocupa primul loc în UE pentru livrările de gaze, având în vedere scăderea producției din Olanda. La prețurile actuale, valoarea totală a zăcământului se ridică la aproximativ 40 de miliarde de euro.”
Strategii pentru protejarea zonei Neptun Deep
Chiar dacă zona în care este localizat proiectul Neptun Deep nu beneficiază de protecție automată conform Articolului 5 din Tratatul NATO, statul român își asumă responsabilitatea de a proteja infrastructura critică din Zona Economică Excluzivă. Sprijinul partenerilor strategici poate fi acordat și în afara mecanismelor Articolului 5.
Ministerul Apărării susține monitorizarea constantă a spațiului maritim și este pregătit să activeze mecanisme de consultare cu aliații pentru răspuns coordonat în cazul unor incidente. Modernizarea Forțelor Navale reprezintă o prioritate strategică pentru asigurarea protecției zonei Neptun Deep.
Sfaturi pentru gestionarea acestei situații:
- Stadiul actual al proiectului de exploatare a gazelor naturale în Marea Neagră; Producția din NEPTUN DEEP se estimează să înceapă în 2027
- FORBES: Neptun Deep, noua etapă a securității energetice. România, țara din UE cu cea mai redusă dependență de gaze importate / Ce pași urmează
