Construirea unei locuințe nu se limitează doar la pereți și acoperiș, ci reprezintă un proces complex ce implică proiectare detaliată, obținerea autorizațiilor, planificare financiară realistă și selecția tehnicilor cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea analizează, pentru Gândul, diferențele principale între o locuință convențională și una pasivă, de la costuri și execuție până la amortizarea investiției și confortul real al locuirii.
Construirea unei case începe de la idee și se finalizează doar când este nu doar completă, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale celor care o vor ocupa.
Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în totalitate. 
„O casă presupune parcurgerea anumitor pași în proiectare, obținerea unei autorizații – fie simplificate, fie complexe – și apoi construcția conform planului aprobat și autorizat, astfel încât rezultatul final să fie satisfăcător atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea.
Autorizațiile și standardele de performanță energetică, obligatorii sau recomandate
Obținerea autorizației de construcție nu reprezintă doar o formalitate administrativă, ci include cerințe tot mai specifice privind eficiența energetică și, în anumite cazuri, sustenabilitatea mediului.
Aceste reguli provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice.
„Aceste cerințe pot fi obligatorii sau doar recomandate, în funcție de specificul proiectului. Esențial este ca beneficiarul să aibă clar în minte ce își dorește de la construcție, ce așteptări are și care este bugetul disponibil”, continuă specialistul.
Complexitate crescută, investiție mai mare
Diferențele dintre o locuință „obișnuită” și una cu performanțe înalte sunt considerabile, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar.
Pe măsura creșterii nivelului de performanță dorit, crește și nivelul de complexitate al lucrărilor, precum și necesitatea unor constructori capabili să respecte riguros proiectul.
„Odată cu creșterea nivelului de complexitate, crește și implicarea financiară. Un factor extrem de important este și abilitatea constructorului de a transpune corect planurile și de a atinge obiectivele stabilite”, adaugă arhitectul.
Amortizarea investiției pe termen lung
O locuință cu performanțe înalte necesită o investiție inițială mai mare, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin reducerea costurilor de operare:
„Perioada de amortizare poate varia de la 10 la 20 de ani, în funcție de soluțiile alese la început și de variabilele luate în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea.
Din punct de vedere al gestionării resurselor energetice, o locuință obișnuită respectă normativele legale în vigoare, fiind calculată fie în kilowați-oră pe metru pătrat anual, fie prin soluții constructive standard.
„O casă obișnuită poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă izolație termică și finisaje. Tâmplăria de calitate, preferabil cu trei foi de sticlă, și sistemele moderne de încălzire, precum pompele de căldură, sunt elemente esențiale”, continuă arhitectul.
Se pot adăuga sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură pentru reducerea pierderilor energetice.
Casa pasivă: standarde mult mai stricte
În comparație, locuința pasivă aplică aceste principii la un nivel superior.
Izolația este mai groasă, ferestrele sunt certificate și extrem de eficiente, iar punțile termice trebuie eliminate aproape în totalitate. De ce?
Arhitectul Sergiu Petrea explică: „La o locuință pasivă, punțile termice – zonele prin care căldura se pierde spre exterior, precum balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător – trebuie eliminate aproape complet”.
Ventilația cu recuperare de căldură devine obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi energetice considerabile.
Importanța etanșeității clădirii
„Locuințele pasive trebuie să respecte standarde riguroase de etanșeitate. Pierderile minore, cumulative, pot împiedica atingerea performanței dorite”, încheie arhitectul Sergiu Petrea.
În concluzie, alegerea între o casă obișnuită și o locuință pasivă nu depinde doar de buget, ci și de viziunea pe termen lung. Deciziile luate la început afectează nu doar costurile inițiale, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pentru următorii ani.
Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI:
- Viitorul se construiește astăzi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
- Momentul în care vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)
- S-a deschis licitația pentru modernizarea pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Valoarea contractului depășește 100 milioane euro
- Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai procesează țiței rusesc din 2022. Reluarea activității estimează sfârșitul anului
- Descoperirea de la fundul Lacului Vidraru a stârnit interesul online, cu imagini spectaculoase ale unui tezaur dispărut în urmă cu 35 de ani
