Ministerul de Finanțe nu a publicat încă datele referitoare la datoria publică din ultimele luni, iar cea mai recentă raportare corespunde lunii septembrie 2025, când datoria națională era de 1.095 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB. Analiza realizată de Gândul examinează datoriile acumulate de guvernele României de la ultima criză și prezintă media lunară a creșterii datoriei, un indicator mai relevant decât totalul datoriilor, având în vedere că mandatele premierilor au variații semnificative ca durată.
Ultimele date despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, acum cinci luni. Ultimul raport Eurostat privind datoria guvernamentală indică faptul că în trimestrul 3 din 2025, România a înregistrat a patra cea mai mare creștere a datoriei în raport cu PIB-ul, egalând nivelul Lituaniei și fiind după Luxemburg, Bulgaria și Franța. Problema majoră o constituie atingerea pragului critic de 60% din PIB al datoriei guvernamentale, în condițiile în care unul dintre criteriile de stabilitate asumate prin aderarea la Uniunea Europeană stipulează ca acest procent să nu fie depășit.
Sursa: Eurostat
De asemenea, Eurostat arată că România a avut cea mai accentuată creștere a datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul în trimestrul 3 din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior.
Sursa: Eurostat
Evoluția datoriei publice a României de la ultima criză economică până în prezent
Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul pe mandate pentru perioada 2021-2025 evidențiază două perioade de creștere explozivă: criza financiară din 2009-2010 (plus 16,7 puncte procentuale din PIB) și pandemia din 2020-2021 (plus 13,4 puncte procentuale din PIB). În ambele cazuri, majorarea datoriei a fost determinată de crize economice majore ce au forțat statul să contractească împrumuturi substantiale.
Când evaluăm performanța premierilor în ceea ce privește nivelul datoriilor acumulate, indicatorul cel mai relevant este media lunară a procentului datoriei în raport cu PIB-ul. Cele mai mari creșteri medii lunare s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu (+1,07 pp), Ludovic Orban (+0,77 pp), Ilie Bolojan (+0,57 pp), Emil Boc (+0,56 pp) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp). În schimb, scăderi ale ponderii datoriei s-au observat în mandatele lui Mihai Tudose (-0,44 pp) și Dacian Cioloș (-0,07 pp), iar stagnări în perioada conducerii lui Călin-Popescu Tăriceanu.
Media lunară a procentului datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul este esențială pentru o comparație echitabilă între mandate cu durate diferite. Un prim-ministru cu un mandat mai lung a acumulat natural o creștere mai mare a datoriei, în timp ce unul cu mandat mai scurt a înregistrat o datorie mai mică, dacă toate condițiile rămân constante. Prin urmare, calculul pe bază de medie lunară elimină influența duratei mandatei și permite o evaluare mai precisă a ritmului real de creștere a datoriei în fiecare perioadă de guvernare.
Cum a fost utilizată împrumuturile de către România pentru investiții?
România a contractat împrumuturi semnificative în ultimii ani, însă investițiile efective au rămas la nivel declarativ. În realitate, dacă fondurile împrumutate nu sunt transformate în infrastructură funcțională, creștere a productivității sau venituri bugetare suplimentare, atunci avansul investițiilor riscă să devină doar o statistică pozitivă în buget, fără impact real asupra dezvoltării. O astfel de situație a fost observată anterior, când țara noastră a pierdut miliarde de euro din fondurile PNRR, iar manipularea contabilă a ascuns deficite reale.
Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal, bazate pe statistici ale Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri ale investițiilor din fonduri interne s-au înregistrat în anii 2024 și 2025, sub conducerile guvernelor Ciolacu și Bolojan. În ultimii cinci ani, indicatorii oficiali indică un nivel al investițiilor din resurse interne de 59,7 miliarde de lei în 2025, 74 miliarde de lei (actualizat la 61,2 miliarde după metodologii contabile discutabile) în 2024, 38,7 miliarde în 2023, 35,4 miliarde în 2022, 30,8 miliarde în 2021 și 31,6 miliarde în 2020.
Astfel, în anul 2024 s-au investit cu 14,3 miliarde de lei mai mult din fonduri interne comparativ cu 2025, echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori, 2022 și 2023, precum și cu 11,6 miliarde de lei mai mult decât suma investită în anii 2020 și 2021. Datele relevă că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și continuat în 2025. În 2026, însă, menținerea acestui ritm pare dificilă în condițiile restricțiilor și incertitudinilor din sectorul privat.
România se menține cu o datorie apropiată de 60% din PIB și se încadrează printre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problema majoră rezidă în încetinirea investițiilor private și în continuarea presiunilor financiare, ceea ce riscă să suspende sustenabilitatea acestui ritm de îndatorare fără agravarea vulnerabilităților economice.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Analiza oficială confirmă că cifrele controversate ale Ministerului Finanțelor reflectă o manipulare contabilă în cazul reducerii artificiale a deficitului bugetar în 2025
- Se infirmă mitul reducerii deficitului bugetar, deoarece cheltuielile guvernamentale au depășit bugetul inițial, iar veniturile au fost sub așteptări. În concluzie, deficitul a crescut în realitate
