Este tot mai evident că România își consolidează poziția pe flancul estic al Europei, iar contextul geostrategic aduce domeniul Apărării în centrul atenției, afirmă vicepreședintele USR, Dan Barna, în cadrul conferinței de presă de la deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”.
Dan Barna accentuează că noile priorități europene în domeniul securității, bugetului și tranziției ecologice conferă României un rol strategic tot mai important.
România, prioritate pe flancul estic
„Acum se observă foarte clar că necesitatea securității și cea a apărării au transformat această politică într-o prioritate națională”, a declarat acesta. 
În acest context, România „devine un acteur relevant pe flancul estic”, afirmă Dan Barna, citând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au afirmat foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.
Eurodeputatul a evidențiat și un semnal politic important:
„Primul premier invitat a fost premierul României, ceea ce indică recunoașterea poziției României în această nouă arhitectură”.
Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne angajăm”
Potrivit lui Barna, noul buget european se construiește pe această logică strategică, iar România susține fonduri clare pentru vecinătatea estică.
„Bugetul se realizează pe această orientare în care flancul estic are o importanță deosebită și, în acest sens, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care milităm (…) pentru a primi alocări foarte precise în pilonul bugetar referitor la Europa extinsă”.
Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și cooperarea UE cu statele care doresc aderarea sau au relevanță strategică.
Tranziția verde și Valea Jiului
Barna a abordat subiectul tranziției ecologice și transformarea economiei europene într-una neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
„Strategia (…) pentru care luptăm și noi este convertirea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor (…) nu trebuie să afecteze negativ comunitățile”, a afirmat Barna, referindu-se la zone precum Valea Jiului.
El a subliniat importanța finanțării reindustrializării moderne:
„Luptăm intens pentru alocarea resurselor pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a diminua această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în special, ale României”.
Barna a avertizat că această percepție este „foarte des manipulată de susținători ai suveranismului extremist”.
Resursele trebuie să ajungă direct la comunități
Eurodeputatul a evidențiat și riscul reducerii fondurilor de coeziune în cadrul noului cadru financiar.
„România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut diferența (…) practic, fondurile europene au determinat schimbări esențiale”, a afirmat el.
Potrivit lui, diminuarea acestor fonduri ar avea consecințe politice și socio-economice importante:
„Dacă accentul se mută de pe coeziune doar pe sectorul Apărării sau pe cel al competitivității, se vor deteriora componente importante din regiunile Europei marginalizate”.
Barna a explicat că noul buget european se bazează pe trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa extinsă”, iar acest model crește influența guvernelor în administrarea fondurilor.
„Este esențial ca regiunile să își manifeste punctul de vedere (…) resursele trebuie să ajungă acolo, la nivelul comunităților”.
USR propune reformarea regulii de dezangajare a fondurilor europene
Un aspect sensibil vizează modificarea regulii de dezangajare a fondurilor europene.
Comisia propune reducerea termenului de utilizare a fondurilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, însă Barna consideră că această schimbare ar afecta statele cu dificultăți administrative:
„Dacă în 10 luni nu se reușește recuperarea întârzierilor, sumele se pierd. Or, această situație ar fi o lovitură severă pentru economii precum cea a României”.
„Poziția pe care o susțin cu tărie în Parlamentul European este de a păstra o regulă care și-a dovedit eficiența. Regula N-3 (…) a demonstrat că statele pot absorbi fonduri într-un mod adecvat”, afirmă Barna.
Mai multă autonomie pentru autoritățile locale
Dan Barna a susținut necesitatea implicării directe a regiunilor și municipalităților în planificarea fondurilor europene.
„Decizia privind resursele să nu fie exclusiv la nivel național, ci să fie permisă comunicarea directă cu municipalitățile și regiunile”.
