„Impactul trecerii la ora de vară este mai accentuat comparativ cu schimbarea la ora de iarnă, atunci când se beneficiază de o oră în plus de somn. Aceasta este o modificare mai ușor de acceptat”.
Modificarea orei influențează direct ritmul circadian – ceasul intern care coordonează ciclurile de somn și starea de veghe. În esență, organismul este forțat să funcționeze conform unui nou program, fără o perioadă clară de ajustare.
„Această schimbare poate genera, în primele zile, senzație de oboseală, dificultăți de concentrare, probleme cu somnul și disconfort general”, explică medicul. În plus, efectele nu sunt produse identic pentru fiecare persoană.
„Nu toți avem același ritm. Unii suntem mai «ciocârlii», obișnuiți să ne trezim devreme, iar impactul este mai redus. În schimb, pentru «bufnițe», care se culcă târziu, pierderea acelei ore de somn se resimte mult mai intens”, adaugă Oana Goidescu.
Persoanele cel mai afectate
Schimbarea orei nu ocolește nici copiii și adolescenții. Dimpotrivă, aceștia pot resimți efectele și mai puternic.
„Din punct de vedere genetic, copiii și adolescenții au tendința de a dormi mai mult dimineața. Atunci când îi forțăm să se trezească mai devreme, impactul nu va fi favorabil”, evidențiază medicul.
În prima săptămână de la trecerea la ora de vară, pot apărea iritabilitate, nervozitate și dificultăți de concentrare. De asemenea, există riscuri pentru sănătate:
„Stresul asupra sistemului cardiovascular crește, iar în prima săptămână există risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral”.
Organismul are nevoie de timp pentru acomodare la noul orar. Potrivit medicului, perioada de ajustare diferă de la o persoană la alta:
„În mod obișnuit, adaptarea durează între o săptămână și trei săptămâni, în funcție de obiceiurile individuale”.
Măsuri pentru a combate oboseala
Vestea bună este că există câteva soluții simple pentru a diminua impactul trecerii la ora de vară. Un prim pas este pregătirea în avans.
„Se recomandă să începem cu două săptămâni înainte un fel de pregătire, adică să ne trezim cu 5–10 minute mai devreme în fiecare zi, pentru a evita șocul de adaptare”, sugerează Oana Goidescu.
De asemenea, menținerea unui program regulat de somn este crucială. Asezarea și trezirea la ore constante facilitează ajustarea organismului. Specialiștii recomandă evitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de culcare, deoarece lumina albastră inhibă producția de melatonină, hormonul somnului. În schimb, expunerea la lumina naturală dimineața ajută la reglarea ceasului biologic și reduce senzația de somnolență.
Alte recomandări importante includ limitarea consumului de cafea și băuturi energizante după ora 12:00, renunțarea la somnul de după-amiază și evitarea meselor copioase seara.
Un efort temporar, dar esențial
Deși schimbarea orei poate părea un detaliu minor, efectele asupra organismului sunt reale și uneori semnificative. Prin disciplină și ajustări ale rutinei zilnice, perioada de acomodare poate fi mult mai simplu de gestionat.
În cele din urmă, răbdarea este cheia: organismul are nevoie de timp pentru recalibrare, iar respectarea unor obiceiuri sănătoase poate diferenția câteva zile dificile de o tranziție lină către ora de vară.