Cât de mult mai contează votul cetățenilor români după separarea coaliției PSD – PNL – USR – UDMR? Întreaga societate civilă, precum și președintele Nicușor Dan, resping o eventuală guvernare PSD-AUR. Eficiență sau nu, dorită sau nu, o astfel de alianță – ipotetică în acest moment – ar reprezenta voința a aproape 4 milioane de români. Acesta este votul popular, democratic, exprimat de cetățenii României în alegerile parlamentare din decembrie 2024, mandatați să îi reprezinte până la finalul anului 2028.
Principala noțiune a democrației este, de fapt, exercitarea puterii prin vot. Demos, în limba greacă, înseamnă popor. Kratos, tot în greacă, semnifică putere. Puterea poporului. Întrebarea este – dacă populația, în spirit democratic, a hotărât prin vot să mandateze AUR și PSD să administreze țara, cine are dreptul de a se opune? Un sociolog și un comentator politic oferă clarificări pentru Gândul.
Discuțiile apar pe fondul fragilizării coaliției de guvernare.
Social-democrații au retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar Nicușor Dan a semnat demisiile miniștrilor PSD. Aproximativ 5.000 de membri PSD au votat pentru ieșirea de la guvernare și au solicitat demisia lui Bolojan, însă acesta a refuzat. În prezent, el deține și interimatul la Ministerul Energiei.
Miniștrii interimari numiți de prim-ministru sunt implicați în dispută, însă acest lucru nu aduce stabilitate politică. Criza politică persistă.
- Guvernul condus de Ilie Bolojan va trebui să revină în dezbaterea Parlamentului după 45 de zile.
- În această perioadă, PSD ar putea depune o moțiune de cenzură, însă jocurile politice din Legislativ sunt în plină desfășurare.
Mai multe scenarii sunt analizate, însă în niciunul dintre ele nu se menționează voturile exprimate de cetățeni la alegerile din 2024. Potrivit scrutinului, PSD și AUR au obținut cele mai multe mandate în Parlament, strângând împreună 3.759.792 de voturi.
Democrația, „puterea poporului”?
Românii care au participat la alegerile parlamentare din 2024 au configurat corpul legislativ. Votul reprezintă fundamentul democrației, fiind „vocea poporului”. Etymologic, termenul „democrație” provine din greaca veche, indicând această „putere a poporului” folosită încă din Atena antică și valabilă până astăzi.
- „Demos” înseamnă „popor”.
- „Kratos” înseamnă „putere”.
Ce înseamnă însă democrația dacă votul cetățenilor ar putea fi ignorat, chiar și de către președintele țării?
Un guvern format din PSD și AUR este considerat inacceptabil pentru Cotroceni. Votul celor din PSD și AUR pare să fie minimalizat, iar opțiunea lor la alegeri este neglijată. În ultimă instanță, un vot pentru PSD sau AUR are mai puține semnificații decât unul pentru PNL sau USR?
Nicușor Dan și-a exprimat poziția. Refuză guvernul PSD-AUR
Negocierile de la Palatul Cotroceni nu au adus rezultate favorabile, iar o reconciliere între PSD și PNL pare imposibilă din start.
- Surprinzător, președintele Nicușor Dan – considerat un „mediator”, conform Constituției României – a exprimat o poziție fermă.
- El a declarat că „nu va numi niciodată un premier provenit dintr-o alianță PSD-AUR”.
„Nu voi numi niciodată un premier PSD. Nu o voi face”, a afirmat Nicușor Dan
Andrei Caramitru: „Dezastru dacă PSD și AUR formează o coaliție” / „Ce a fost cu Dragnea va fi nimic față de ce va urma”
În contextul în care ideea unei alianțe PSD-AUR câștigă teren, societatea civilă s-a revoltate online. Economistul Andrei Caramitru a făcut o retrospecție asupra istoriei recente a țării și a concluzionat că o coaliție PSD + AUR ar reprezenta un pericol major.
„PCR – FSN – PSD – USL – PSD+AUR. Este o succesiune logică simplă. PSD controlează statul, instituțiile și resursele financiare, sprijinit de vechile familii ale regimului Ceaușescu. Sunt persoane cu trecut comunist, înstărite și influente, care prăduiesc resursele naționale.”
Votul românilor la alegerile din 2024
În ce măsură mai are semnificație opțiunea exprimată prin vot? La ultimele alegeri legislative din 2024, în Parlamentul României sunt 465 de membri aleși – 331 deputați și 134 senatori.
La scrutinul din 2024, PSD a adunat 2.065.087 de voturi, reprezentând 22,30% din totalul voturilor. AUR a primit 1.694.705 de voturi, echivalent cu 18,30% din total.
Cele două partide au strâns împreună 3.759.792 de voturi, dintr-un total de 9.259.644 de voturi exprimate. Primele în clasament sunt PNL, USR, UDMR etc.
- PSD: 123 mandate (86 deputați și 37 senatori);
- AUR: 92 mandate (64 deputați și 28 senatori);
- PNL: 72 mandate (50 deputați și 22 senatori);
- USR: 59 mandate (40 deputați și 19 senatori);
- SOS: 38 mandate (27 deputați și 11 senatori);
- UDMR: 32 mandate (22 deputați și 10 senatori);
- POT: 32 mandate (25 deputați și 7 senatori);
- Minoritate: 19 deputați.
PSD și AUR au împreună 215 mandate în legislativul țării. În cazul realizării unei alianțe între partidele majoritare și minoritățile naționale, rezultă o majoritate peste 50% din totalul mandatelor.
Totuși, dacă această alianță se materializează, nu toți alegătorii acestor formațiuni politici sunt de acord. Varianta uniunii PSD + AUR este considerată neacceptabilă de către Nicușor Dan și societatea civilă, iar această opțiune este respinsă.
Sociologul Mirel Palada: „Aceasta nu este o situație nouă”
În exclusivitate pentru Gândul, sociologul Mirel Palada a analizat „fenomenul” și a subliniat că România a avut întotdeauna o istorie complicată în acest sens.
„Nu este prima dată când se întâmplă astfel de situații. Am văzut cum au fost anulate alegeri prezidențiale, sau cum Traian Băsescu, în mai multe rânduri, a ignorat votul cetățenilor, alegând să nu respecte rezultatele, fie în referendumuri, fie în formarea guvernelor, optând pentru partide secundare.
Aceasta indică o istorie lungă a comportamentului antidemocratic în România, în special împotriva PSD-ului.
Mirel Palada | Foto – Mediafax
Există o mentalitate și o cultură autoproclamată împotriva PSD, care teoretic exclude orice formă de democrație pentru a preveni implicarea partidului în guvernare.
Este un specific al componentei politice din România, având asemănări cu epoca anilor ‘20-,’30,’40. Perioade în care valorile democratice au fost aflate în contrast cu tentațiile autoritariste.
România a avut o atitudine antidemocratică, similară cu cea de acum, iar aceste comportamente trebuie înțelese în contextul istoric,” a indicat Mirel Palada pentru Gândul.
Prof. dr. Sergiu Mișcoiu: „Se poate discuta despre ierarhizarea opțiunilor pentru politici publice”
Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, afirmă că în orice democrație apar coaliții de guvernare. Nu se poate vorbi despre o „ierarhizare a calității voturilor”, însă se poate continua discuția despre „ierarhizarea priorităților în politicile publice”.
Pentru aleși, votul pentru un anumit partid nu trebuie „să conducă la ostracizare”.
„Nu există diferențe fundamentale în percepția despre calitatea voturilor date pentru diverse partide, la nivelul liderilor și instituțiilor. În sistemele democratice se formează coaliții de guvernare, fie ele temporare sau stabile.
- Unele partide sau candidați promovează platforme ce contravin principiilor democratice și constitutiei. Acestea ar trebui eliminate din arena guvernamentală pentru a menține legitimitatea democratică, o viziune împărtășită de actualii lideri de stat.
- Există și o problemă de legitimitate, dar și de popularitate pentru anumite formațiuni din arcul pro-european, însă nu se poate vorbi despre o ierarhizare a calității voturilor.
Sergiu Mișcoiu | Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai
- De asemenea, se poate analiza și ierarhizarea preferințelor pentru diverse politici publice.
- În mare parte, promisiunile AUR și ale formațiunilor din această zonă sunt de natură populistă și pot avea realizare limitată în practică.
Expresia că alegătorii acestor formațiuni trebuie ostracizați nu este justificată; ar trebui, dimpotrivă, promovate cunoștințe despre sistemele democratice pentru o reprezentare mai transparentă, sinceră și onestă”, a spus Sergiu Mișcoiu, în exclusivitate pentru Gândul.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Victor Ponta: USR, care a primit mai puține voturi decât Victor Ponta, va conduce în continuare și va atrage persoane din Parlament
- Cine este Radu Moldovan, liderul PSD vizat de ancheta DNA
- Alegerea sau anularea alegerilor și concursurilor din MAE – problema încă nerezolvată, sutele de candidați fiind afectați de incidente tehnice dezvăluite de Gândul
- Mihai Șora, decedat în urmă cu trei ani, încalcă reguli de pe Facebook, promovând propagandă politică, fapt sesizat autorităților de Gândul
- Scandalul „Jaful Național – Microbuze electrice”, despre care investigațiile Parchetului European, conduse de Kovesi, a fost gestionat de Bolojan în achiziții
